Consumatorii de etnobotanice din Iasi au pierdut unul dintre furnizorii de baza. O retea de traficanti, cu baza în Aparatorii Patriei, a fost condamnata saptamâna trecuta de magistratii Tribunalului. Un acord de recunoastere a vinovatiei încheiat de inculpati cu procurorii, ca si tratamentul legal al traficului de etnobotanice, mult mai blând decât cel aplicat drogurilor „clasice”, au facut ca nicio pedeapsa sa nu depaseasca 5 ani de închisoare. „Grasu” nu dadea pe datorie Reteaua condusa de Nicu Enache, zis „Grasu” a functionat doar câteva luni, din vara anului trecut pâna la începutul acestui an. Enache îsi luase toate masurile pentru a nu fi prins. Fost martor în alte dosare ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), Enache cunostea metodele de lucru ale anchetatorilor si felul cum sa le ocoleasca. Nu comanda niciodata „marfa” de pe internet, desi ar fi putut sa o cumpere la preturi modice si sa obtina astfel profituri importante. Prefera sa cumpere de la alti traficanti, mai importanti, întrucât comunicatiile electronice ar fi putut fi interceptate, iar dealer-ul putea fi de fapt un investigator sub acoperire. Tinea la el doar cantitati relativ mici, astfel încât sa poata spune ca e un simplu consumator, nu un traficant. Prefera sa fie pus în situatia de a pierde clienti câteva zile, din cauza unui gol în aprovizionare, decât sa riste sa fie prins. Vindea marfa exclusiv în „cartierul” Dallas, în care si politia intra cu bagare de seama. În schimb, nu facea niciodata rabat si nici nu vindea pe datorie. Un consumator fidel avea sa povesteasca anchetatorilor ca a trebuit sa-si lase pâna si hainele, la cel mai propriu mod, pentru a-si putea plati doza. Enache era „hapsân” si nu refuza nicio forma de plata. Situatia era echilibrata de mama sa, care vindea uneori patru doze la pret de trei. Printre consumatori, traficantii din Dallas sunt cunoscuti pentru calitatea marfii. Cea vânduta de Enache era nu doar de calitate superioara, ci si noua. Substanta cu care îmbiba diverse resturi vegetale pentru a putea fi fumata abia fusese inclusa pe lista europeana a substantelor cu efecte psihoactive, ca Enache o si furniza clientilor. Daca etnobotanicele sunt cunoscute în jargonul „profesiei” sub numele generic de „sobolan”, marfa lui Enache primise un nume propriu: „foc”. În felul lui, era traficant cinstit, la el apelând si consumatori care pâna atunci cumparasera din alte parti. Unul dintre ei avea sa povesteasca anchetatorilor ca mai luase teapa, în sensul ca vânzatorul fugea cu banii sau vindea ceai, fara niciun adaos de drog. La acelasi pret de 15 lei, Enache vindea doar marfa buna, de unde cumparau si clienti veniti din Piatra Neamt. 50 de lei gramul de „foc” Traficantul a avut însa ghinion. Un client al sau a fost oprit pe malul Bahluiului în luna august de o patrula de jandarmi. Asupra lui au fost gasite 50 de grame de „foc”, pe care abia le cumparase cu 1.500 de lei. Fiind o cantitate mare, obtinuse o reducere. În mod obisnuit, „focul” era vândut cu 50 de lei gramul sau cu 15-20 de lei o doza cântarita „din ochi”. De fapt, fusese pacalit. Credea ca primise 50 de grame, dar erau doar 46,33 grame. De la detaliile furnizate de acest client a plecat si ancheta DIICOT. Câteva achizitii facute de investigatori sub acoperire, câtiva alti clienti „strânsi cu usa”, iar reteaua a putut fi destructurata în ianuarie si trimisa în judecata. La perchezitiile domiciliare efectuate la membrii retelei abia daca au fost gasite în total aproximativ 15 grame de substanta activa. În schimb, tranzactiile efectuate în ultimele luni erau documentate la sânge de anchetatori, asa ca miza procesului nu a mai fost constituita de stabilirea vinovatiei, ci doar de dozarea pedepselor. Daca pedepsele în cazul traficului de droguri de mare risc pot urca, în anumite circumstante, pâna la 25 de ani de închisoare, pentru asa-numitele „etnobotanice”, pedepsele sunt mult mai uspare. Efectuarea de operatiuni cu substante având efecte psihoactive este pedepsita cu pâna la trei ani de închisoare sau cu amenda. În sarcina membrilor retelei a fost retinuta si infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, dar si pentru aceasta pedeapsa maxima este de doar 5 ani. Liderul, Nicu Catalin Enache, a primit o pedeapsa de 3 ani si 2 luni de închisoare, cu executarea în regim de detentie. Mama sa, Irina Enache, a primit o pedeapsa de 1 an si 11 luni de închisoare, dar cu suspendare. Cea mai severa pedeapsa a primit-o Robert Munteanu, condamnat la 4 ani si 8 luni de închisoare. Aceasta însa doar pentru ca avea o condamnare anterioara, cu suspendare, de 3 ani de închisoare pentru tâlharie. Alti sase membri ai retelei au fost condamnati la închisoare pe termene cuprinse între 6 luni cu suspendare si 3 ani, 4 luni si 257 de zile de detentie. Si Alin Bodnariuc avea o „coada” dintr-o pedeapsa anterioara, din executarea careia fusese liberat conditionat.
