În conditiile în care, anual, în România, aproape o suta de mii de români sunt diagnosticati cu diferite boli oncologice, stabilirea unui Plan National de Combatere a Cancerului a devenit o prioritate. Aflat în dezbatere publica din 19 ianuarie, acest document asteapta acum doar aprobarea Parlamentului, pentru a deveni functional. ”Într-adevar, s-a finalizat dezbaterea publica si acum urmeaza sa fie legiferat în Parlament. Poate nu este cel mai stralucit plan, dar este un început. Ne punem încrederea ca prin atingerea obiectivelor acestui plan vom avea mai putine cazuri de cancer, va creste supravietuirea si calitatea vietii celor afectati de aceasta boala. Practic, vom încerca sa reducem decalajul dintre noi si tarile foarte dezvoltate, dar nu va fi usor. Franta, de exemplu, lucreaza la a 5-a varianta a acestui plan. Va imaginati cât de mult a fost îmbunatatit din momentul în care a fost lansat. Nu trebuie sa ne plângem, este bine ca am facut si noi acest pas”, a explicat pentru Ziarul de Iasi Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România. De altfel, pe data de 3 februarie 2021, Comisia Europeana a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, structurat pe patru domenii majore de actiune (preventie, depistare timpurie, diagnostic si tratament, îmbunatatirea calitatii vietii), cu o finantare de aproximativ 4 miliarde de euro. De asemenea, se doreste crearea unui Centru de cunostinte privind cancerul, în vederea realizarii unui sprijin real în domeniul cercetarii si inovarii. Principalele obiective ale Planului National de Combatere a Cancerului sunt: 1. Introducerea terapiilor inovative. 2. Servicii de psiho-oncologie si onconutritie. 3. Realizarea unei strategii nationale de promovare a conceptelor de preventie a NCDs. 4. Realizarea unei retele interconectate la nivel national si sistemele de conectare în retea ale UE. 5. Masurarea factorilor de risc asociati cu aparitia cancerului. 6. Realizarea unui registru national de cancer functional, cu subregistre pentru toate localizarile. 7. Paliatia. 8. Actualizarea periodica a ghidurilor de practica si a protocoalelor terapeutice. 9. Traseul pacientului oncologic. 10. Tumor board. 11. Medicina personalizata. ”Cu totii stim, însa, ca un plan, oricât de bun ar fi acesta, nu înseamna nimic daca în spatele lui nu sunt alocate resursele financiare necesare, resursa umana si expertiza tehnica necesara pentru implementarea acestuia. Vom avea în continuare sincope în asigurarea tratamentului pacientilor oncologici, atât timp cât se vor achizitiona medicamentele în functie de cel mai mic pret. Pentru ca, la unele medicamente, aveam cele mai mici preturi din Europa, si-atunci multe firme s-au retras din România. Nimeni nu spune ca trebuie achizitionate cele mai scumpe medicamente, dar la un pret mediu european, cu siguranta ar fi o varianta decenta. Va amintiti, într-o discutie anterioara va spuneam ca au fost probleme în aprovizionarea cu banala bleomicina (medicament folosit pentru diferite tipuri de cancer – n.r.). În pandemie, si nu numai, din cauza acestor sincope, a fost pusa în pericol viata pacientilor”, a completat Cezar Irimia. Presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România a subliniat ca cele mai importante masuri din acest nou plan national sunt cele care tin de screening, de standardele de diagnosticare rapida, de tratamentul adecvat si de serviciile de calitate prin contributia echipelor clinice multidisciplinare - acele tumor board moderne, dar si prin înfiintarea registrului de pacienti cu cancer. „Speram ca parcursul pacientului în sistemul de sanatate românesc sa fie optimizat, centrat pe nevoile sale, pentru ca pacientii sa nu se mai simta pierduti în sistemul de sanatate dupa primirea unui diagnostic de cancer", a concluzionat Cezar Irimia. 10 milioane de oameni mor, anual, din cauza cancerului Cancerul a fost si va ramâne în continuare o problema majora de sanatate publica, atât la nivel national cât si la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauza de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de tari (sursa: Organizatia Mondiala a Sanatatii). Din nefericire, aceasta afectiune este responsabila de aproximativ 10 milioane decese în anul 2020, una din 11 femei si unul din 8 barbati decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS - International Agency for Research on Cancer). Pe de alta parte, estimarile World Cancer Report 2020, arata ca atât incidenta cât si prevalenta acestei afectiuni sunt în crestere, ceea ce ne obliga la masuri imediate pentru limitarea poverii bolii. În Uniunea Europeana, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer si 1,3 milioane decese datorate acestei maladii, conform datelor Globocan pe anul 2020. În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la barbati si 45.005 cazuri la femei) si 54.486 de decese (31.886 de decese la barbati si 22.600 de decese la femei). Cele mai frecvente localizari, la ambele sexe, au fost în ordine descrescatoare: colorectal, plamân, sân, prostata, vezica urinara. La femei, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsa legatura cu urmatoarele localizari: sân, colorectal, col uterin, plamân, corp uterin. (Globocan 2020) La barbati, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsa legatura cu urmatoarele localizari: plamân, prostata, colorectal, vezica urinara, stomac. (Globocan 2020)
