Statul ramâne cu buzele umflate dupa ce din depozitul unei unitati militare au disparut 34 tone de combustibil. Responsabilii si-au recunoscut vina, scapând cu pedepse simbolice, care nu le-au afectat cariera. În fata instantei, au fost prezentate cele mai fanteziste explicatii pentru disparitia combustibilului. Încercarea MApN de a recupera prejudiciul a fost însa respinsa de judecatori: nu se stabilise exact cine si cât a furat. Disparitia combustibilului lichid tip motorina folosit pentru alimentarea centralei termice a UM 0184 din Miroslava a fost sesizata în octombrie 2011. Cu ocazia unor verificari se constatase ca din rezervor lipseau 34.255 kg de combustibil, în valoare totala de 223.727 lei. Directia de Prevenire, Combatere si Investigare a Coruptiei si Fraudelor din cadrul MApN identificase 13 resposabili din cadrul unitatii, în frunte cu comandantul acesteia, maiorul Florin Smochina. Cercetarile efectuate de Parchetul Militar iesean au inclus si testari cu detectorul de minciuni, cei 13 fiind acuzati de neglijenta în serviciu si fals intelectual. Concret, li se reprosa ca nu masurasera corect nivelul combustibilului din rezervor si ca ar fi consemnat „din burta” cantitatea ramasa, nu ca l-ar fi furat. Solutia procurorilor a fost acceptata fara multe comentarii de militari, care au încheiat acorduri de recunoastere a vinovatiei, la începutul lui 2017. Pe latura penala, cei implicati au scapat cu câte un an de închisoare, dar cu amânarea executarii pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Cum în aceasta varianta, cazierul celui vinovat ramâne nepatat daca nu comite o noua infractiune pe parcursul termenului de încercare, cei 13 au ramas în cadrul armatei. Ultimul proces, în noiembrie 2020 Ultimul proces penal legat de disparitia combustibilului s-a încheiat în noiembrie 2020, fara ca partea civila a dosarului, referitoare la prejudiciu, sa fie solutionata. Ca urmare, în august anul trecut, MApN s-a adresat instantei, imputând celor 13, în solidar, contravaloarea combustibilului lipsa, actualizata cu rata inflatiei, plus dobânda legala. De cealalta parte, apararea a invocat în primul rând prescrierea dreptului la actiune, întrucât reprezentantii MApN cunosteau existenta pagubei de 10 ani. În plus, actiunea MApN nu clarifica cine si cât trebuie sa plateasca, având în vedere ca fiecaruia dintre cei 13 i se retinusera în sarcina vini diferite, în functie de atributiile pe care le aveau în cadrul UM 0184. „Se poate ajunge la angajarea raspunderii solidare numai împotriva participantilor la una si aceeasi fapta cauzatoare de prejudiciu. Nu exista solidaritate între autorii unor fapte prejudiciabile diferite, chiar daca este vorba despre o singura victima în patrimoniul careia s-au localizat pagubele”, se mentioneaza în întâmpinarea depusa la dosar de aparatorul lui Smochina. Argumentele apararii Printre argumentele aduse în aparare s-a numarat si acela ca motorina ar fi fost expirata. În perioada 2007-2008, cazarma primise 123 tone de combustibil, cantitate echivalând cu norma de consum pe aproape 6 ani. Or, combustibilul era garantat 12 luni. Aceasta ar fi însemnat ca pâna în 2011, în rezervoare ar mai fi ramas doar „un reziduu, un produs fara valoare”. Combustibilul era deci stricat si nu mai avea nicio importanta ca lipsea. De-a lungul timpului, gestionarul depozitului efectuase de mai multe ori purjarea combustibilului, respectiv curatarea lui de reziduuri cu apa. „Purjarea ar fi putut antrena si scoaterea unei cantitati de combustibil împreuna cu apa, iar pe de alta parte, prezenta apei în rezervoare în cantitate semnificativa a accelerat procesul de depreciere a combustibilului”, a mentionat aparatorul. În fapt, disparitia combustibilului ar fi putut fi explicata prin normele de consum, mult mai reduse decât cele necesare. Folosirea cantitatii normate de combustibil ar fi mentinut doar o temperatura interioara de 17°C, fata de un necesar de 20°C. De asemenea, centrala unitatii avea un consum mai mare decât cel teoretic si a functionat mai mult timp decât se consemnase în documente. A mai fost invocata si o constatare facuta în 2012, ca rezervorul de 32 mc era înclinat. Prin urmare, si masuratorile facute asupra nivelului combustibilului si estimarea astfel a cantitatii existente ar fi fost eronate. O fisura în teava de retur a fost si ea mentionata ca posibila cauza a lipsei motorinei. MapN a tratat superficial cazul Magistratii Tribunalului nu au analizat argumentele aduse de aparare pentru a justifica lipsa combustibilului. Ei au fost de acord însa cu ideea ca MApN ar fi trebuit sa stabileasca clar cine, cât si de ce are de platit. „Probabil reclamantul a considerat ca faptele sunt cele analizate anterior de organele judiciare penale, însa este sarcina reclamantului sa indice în concret, în cuprinsul cererii de chemare în judecata, iar nu doar prin trimitere la alte acte, care sunt faptele civile delictuale puse în sarcina fiecaruia dintre pârâti. Altminteri, instanta este pusa în situatia de se substitui reclamantului în interpretarea unor acte si în stabilirea intentiei reclamantului cu privire la modalitatea în care functioneaza angajarea raspunderii civile delictuale raportat la un ansamblu de fapte a caror corelare revine tot în sarcina reclamantului”, au aratat judecatorii. Constatând ca actiunea MApN nu era suficient motivata în fapt, judecatorii au decis anularea ei dupa un singur termen de dezbateri. Ministerului i s-a impus plata a 10.000 de lei drept cheltuieli de judecata. MApN mai are sansa apelului, acesta fiind înregistrat luni pe rolul instantei superioare.
