Franta doreste ca Rusia sa fie înfrânta în Ucraina, dar nu vrea sa fie "zdrobita", a declarat presedintele Emmanuel Macron într-un interviu cu mai multi jurnalisti francezi în care si-a expus viziunea sa despre încheierea conflictului. "Nu cred, asa cum fac unii, ca trebuie sa urmarim o înfrângere totala a Rusiei, atacând Rusia pe propriul teritoriu. Acei observatori vor, mai presus de orice, sa zdrobeasca Rusia. Aceasta nu a fost niciodata pozitia Frantei si nu va fi niciodata pozitia noastra", a declarat Macron. În opinia sa, acesti observatori par a fi cei care, în special în Europa de Est, sunt mai vocali si care au criticat puternic comentariile sale de anul trecut când a spus ca Rusia nu ar trebui sa fie "umilita". Presedintele francez si-a atras critici din partea unor aliati NATO pentru ca a transmis mesaje contradictorii în ceea ce priveste politica sa privind razboiul dintre Ucraina si Rusia, unii considerând Parisul o veriga slaba în alianta occidentala. Vineri, la Conferinta de Securitate de la Munchen, Macron îi îndemnase pe aliati sa-si intensifice sprijinul militar pentru Ucraina. Presedintele Republicii a vorbit apoi cu Le Figaro, Journal du Dimanche si France Inter în avionul cu care se întorcea de la Conferinta de Securitate de la Munchen si si-a reafirmat dorinta de a avea un rezultat negociat. "Vreau ca Rusia sa fie înfrânta în Ucraina si vreau ca Ucraina sa poata sa-si apere pozitia, dar sunt convins ca în cele din urma nu se va încheia pe cale militara", le-a spus jurnalistilor seful statului francez. El le-a împartasit viziunea sa despre continuarea razboiului. În opinia sa, "niciuna dintre parti nu poate câstiga în totalitate, nici Ucraina, nici Rusia, pentru ca efectele mobilizarii nu sunt atât de mari pe cât se astepta (Moscova) si are propriile limite de capacitate". CUM ÎMPACA MACRON EUROPA DE EST Macron crede ca a gasit un echilibru în formularea diferendului sau cu Europa de Est, ceea ce i-a permis, vineri, sa îl expuna la Conferinta de la Munchen si chiar în întâlnirile cu liderii din Est, fara a provoca aceleasi reactii ca în mai. Poate spune acest lucru cu atât mai usor cu cât nu a mai avut niciun contact cu Vladimir Putin de mai bine de cinci luni. "Toata lumea este acum de acord în Europa cu privire la prima parte a propunerii: Ucraina trebuie ajutata, atât de masiv pe cât ne permit dificultatile legate de productia de armament. Obiectivul este de a permite armatei ucrainene sa reziste la viitoarea ofensiva rusa si chiar sa desfasoare contraofensive, asa cum a facut-o în trecut. Urmatoarele saptamâni, pâna la vara, vor fi, prin urmare, decisive, deoarece ambele parti vor dori sa obtina puncte decisive”, a explicat presedintele francez. În cea de-a doua faza, lucrurile se complica. Pentru Emmanuel Macron, "ceea ce este necesar astazi este ca Ucraina sa desfasoare o ofensiva militara care sa perturbe frontul rusesc pentru a declansa o revenire la negocieri". El exclude în mod clar orice idee de razbunare. Aceasta pozitie este cu atât mai importanta cu cât el stie ca nici americanii, nici europenii nu doresc sa trimita trupe terestre în Ucraina, singura conditie pentru o victorie militara. PUTIN, SINGURUL INTERLOCUTOR VIABIL PENTRU NEGOCIERI Mai este Putin un interlocutor valabil pentru a negocia atunci când va veni ziua? a fost întrebat Macron. El considera ca toate optiunile, altele decât Vladimir Putin, în cadrul sistemului actual, i se par "mai rele" decât presedintele rus, referindu-se la lideri cu pozitii si mai conservatoare, precum seful Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patrusev, sau seful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin. Macron este sceptic si în ceea ce priveste o revolta populara împotriva lui Putin. "Chiar credem ca o solutie democratica va iesi din societatea civila rusa, dupa acesti ani de înasprire si în mijlocul conflictului? Sper foarte mult, dar nu prea cred", a avertizat el. Emmanuel Macron pare sa considere ca doar Vladimir Putin are, în cele din urma, capacitatea de a "vinde" poporului sau ca pe o victorie produsul unei negocieri care, de fapt, i-ar fi defavorabila. Acesta este calculul care îl ghideaza, chiar daca multi est-europeni nu vor fi de acord cu el, le-a explicat el jurnalistilor francezi, potrivit France Inter. La Conferinta de la Munchen, la care au participat circa patruzeci de sefi de stat si de guvern, Emmanuel Macron a pledat pentru reînarmarea Europei, astfel încât sa fie credibila; dar mai ales pentru ca aceasta sa îsi produca propriile arme în loc sa cumpere "de pe raft", adica "americane". El a sugerat chiar, în timpul unui dineu cu cancelarul german Olaf Scholz si cu presedintele polonez Andrzej Duda, ca Polonia ar trebui sa se alature proiectului franco-german pentru "tanc al viitorului", investind masiv în apararea sa. "Europa va fi cu atât mai usor de respectat daca va avea arme. Este, de asemenea, o modalitate de a accelera componenta europeana a NATO", a punctat el. UCRAINA, REVELATORUL POLITICII EUROPENE În istoria de aproape un an a acestui razboi, care a avut un impact colosal asupra Europei, cei 27 au dat dovada de o unitate destul de remarcabila în sustinerea Ucrainei (cu exceptia notabila a Ungariei lui Viktor Orban). În acelasi timp, însa, au aparut linii de fractura la fel de reale: tarile "vechi" ale Uniunii, Germania si Franta, au fost uneori criticate dur pentru ezitarea lor fata de Rusia de catre tari care au fost dominate de URSS si care înca au resentimente puternice. Acest decalaj de emotii si perceptii cântareste asupra viitorului Uniunii. Emmanuel Macron recunoaste acest lucru, dar considera ca cei 27 nu ar trebui sa se lase dominati de greutatea acestei istorii. "Cred ca trebuie sa digeram istoria sovietica si rusa a secolului XX, ceea ce nu am facut pe deplin. Dar singura modalitate de a face pace în Europa este sa iesim din afacerea imperiului. Cel care nu a înteles acest lucru este Putin. Noi, europenii, trebuie sa construim aceasta suveranitate europeana, singura care ne va asigura independenta si securitatea”, spune Macron. Este un mod de a le spune politicos est-europenilor sa nu se gândeasca la traumele lor istorice si sa priveasca spre viitor împreuna cu restul celor 27. Ucraina serveste, asadar, drept revelator politic, iar modul în care se va încheia acest razboi va lasa urme, în Europa si în lume, conchide France Inter.
