Carti pentru mintea si sufletul celor de azi. Astfel se poate defini în câteva cuvinte valoarea celor 1895 de pagini împartite în patru volume ce „spun” povestea lui Iraclie si Ciprian Porumbescu1. Pentru cine este interesat de valorile istorice si culturale plamadite în secolul al XIX-lea si în cel urmator, pentru cine are rabdarea sa le recepteze cronologic, numarul impresionant de referinte bibliografice (666 numai în primul volum), de reproduceri ale documentelor (acte oficiale, afise, coperti de partituri, fotografii, exemple muzicale, file din dactilograma imensei monografii) dobândesc statutul ilustratiilor epocilor si faptelor Porumbestilor – tatal si fiul. Primul paradox – al povestii ce nu îsi încetineste pasul din cauza încarcaturii stiintifice cu documente –, este urmat de al doilea, reprezentându-l pe autor, Leca Morariu (1888-1963). Un om al cartii, al cercetarii, pentru ca a fost scriitor, lingvist, istoric literar (citat de G. Calinescu în „Istoria literaturii române” din 1943), folclorist, editor al revistei „Mihai Eminescu”, profesor la catedra de literatura româna moderna si folclor a Facultatii de litere si filozofie din Cernauti, memorialist, muzeograf muzical si... ceea ce s-a stiut ori s-a acceptat mai putin, cercetator migalos al muzicii – deci, muzicolog. Desi la începutul celor 99 de pagini ale prefetei, îngrijitorul editiei a II-a din 2023 a monografiei, Vasile Vasile, ofera multe informatii inedite despre Leca Morariu, curiozitatea, pasiunea împatimitilor tacuti din biblioteci pot fi ostoite si prin lectura studiului monografic „Leca Morariu” publicat de cercetatorul Liviu Papuc2. Importanta ramâne saga de-a dreptul balzaciana a familiei Golembiowski-Porumbescu, începuta la 9 martie 1823 în Sucevita Bucovinei, ce parea a se fi încheiat la 15 decembrie 1963 în Râmnicu Vâlcea, odata cu disparitia celui care a scos-o la lumina. Doar parea sa se fi încheiat pentru ca nu s-au stins unele controverse privind valoarea creatiei muzicale a lui Ciprian Porumbescu. Al treilea paradox aparând din partiturile lui Richard Oschanitzky pentru muzica filmului artistic „Ciprian Porumbescu” (1973) – care a reorchestrat multe din creatiile compozitorului de la Stupca, motivând comentarii ce plasau valoarea muzicala a noilor orchestratii peste nivelul textelor originale. Numai citarea unor titluri ale grandioasei monografii elaborata de Leca Morariu formeaza imaginile panoramice, deopotriva detaliate, ale timpurilor si locurilor strabatute de personajele principale: „De la Golembovscheni la Porumbestii moldoveniei bucovinene” (ce parfum de vin vechi al exprimarii!...), „Iraclie Porumbescu – dascal ambulant”; „Atmosfera prerevolutionara în Bucovina – rolul arhiereului Iustin Crivat”; „Atmosfera culturala si pariotica din casa Hurmuzachenilor”; „Iraclie în fruntea conjuratiei studentilor”; „Iraclie trimis în vacarmul razvratirilor cobilitene”; „Popa Tanda al sipotenilor”; „Iraclie – candidat pentru Dieta Bucovinei” (vol. I); „Stupcanul Iraclie – om de omenie si speranta al românilor”; „Mediul prielnic al Arboroasei pentru activitatea creatoare a lui Ciprian (Cisla)”; „Înscenarea si procesul membrilor Arboroasei”; „Mizeriile temnitei austriece”; „Presa locala si straina da alarma”; „Urmarile procesului Arboroasei si Junimea” (vol. al II-lea). Ce bine ca muzicologul acum descoperit a fost si literat! Toate întâmplarile, evenimentele, faptele importante marcând destinul Porumbestilor, al românilor din teritoriile istorice se deruleaza în monografia lui Leca Morariu sub autoritatea miilor de documente studiate, citate, mentionate la bibliografia imensa folosita de autor si de îngrijitorul editiei. Impresionanta eruditie investita în monografia-fluviu este si mai mult îndulcita de harul povestirii, fin aromata de cuvinte si expresii moldovenesti. Un seminarist a descris momentul tragic al arestarii grupului de activisti din societatea „Arboroasa”: „Auzeam bataia inimei mele: eram parca mut si-mi puneam numaidecât întrebarea: cum de-au intrat în puterea noptii si-n acest lacas acesti indivizi necunoscuti si sa steie sentinela pe la usile dormitoarelor seminariale? De când aceasta onoare? Apoi am aflat totul. Comisarul dr. Beno Straucher fu delegat din partea parchetului ca sa aresteze cu ajutorul haiducilor3 pe Zaharia Voronca, Constantin Morariu4, Orest Popescu si Eugen Siretean, seminaristi si membri în comitetul Arboroasei. Ciprian Porumbescu nu era în Cernauti, ci acasa, la Stupca, unde a fost arestat de jandarmi si escortat apoi a doua zi la Cernauti. […] Îl aflu si pe comisarul Straucher care tocmai mântuise cu perchezitia si voia sa se îndeparteze, luând cu sine pe cei patru teologi. Îl rog sa permita seminaristilor arestati macar 5 minute, timp sa-si ieie îmbracaminte civila, zicându-i ca reverenda e pentru seminar dar nu pentru arestati. Straucher însa nu permise, ci mai vârtos se rasti la mine, strigându-mi: «Ich verbiete Ihnen, mich in meincr Amtsfunksion zu stören» (Va interzic sa ma stingheriti în exercitarea functiunii mele)”5. 1Editia II-a îngrijita, prefatata, adnotata, glosar si catalog al creatiei lui Ciprian Porumbescu de Vasile Vasile. Editura Muzicala, 2023. 2Editura Timpul, 2004 3soldatilor 4Tatal lui Leca Morariu, autorul monografiei. 5Leca Morariu, Iraclie si Ciprian Porumbescu. Vol al II-lea, Editura Muzicala, 2023, p. 305 Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog si profesor
