Luni, 14 noiembrie, începând cu ora 17.00, în Sala „B.P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iasi, va avea loc lansarea volumului Povestiri despre oameni obisnuiti de Varujan Vosganian, aparut de curând în colectia „Fiction Ltd.” a editurii Polirom. Vor vorbi alaturi de autor: Emanuela Ilie, Violeta Cincu O carte despre întâmplarile neobisnuite din viata oamenilor obisnuiti, care îsi traiesc patimile, nadejdile si dezamagirile, extazul si disperarea fara ca noi sa le observam, fie ca e vorba de tânarul emigrant alungat din Italia de epidemie, de soferul care îsi cauta în vis copilul pierdut nestiind ca el exista sub ochii lui, de batrânul apostol al iubirii neconditionate care planteaza un cires întru regasirea paradisului pierdut, de tânarul care îsi traieste netemperat frustrarile corporatiste, de nobila lume a aristocratiei, atât de fragila în fata mafiei imobiliare, de ipohondrul aruncat, precum bravul soldat Švejk, în vâltoarea razboiului mondial împotriva virusului corona, de distinsa profesoara care trece, oscilând între pudoare si nesabuinta, prin crizele vârstei a doua, de veteranul din Afganistan pentru care, obsesiv, fiecare pas ramâne o amenintare, ca si cum ar calca pe un câmp de mine, de parintele dispus sa ucida pentru a razbuna rapirea fiicei lui, rapire care, în cazul atâtor alte fete românce, ramâne nepedepsita. Prinsi în lupta cu greutatile vietii, ei trebuie sa înfrunte provocarile cotidianului românesc, rezervor nesecat de probleme, mai ales în contextul izolarii aduse de pandemie. Poate si de aceea simpatia autorului pentru protagonistii povestirilor sale – alimentata de o încredere manifesta în forta partii luminoase a naturii umane – este perceptibila chiar si atunci când ironia sa la adresa universului corporatist, a relatiilor deseori falacioase din mediul virtual si a intolerantei fata de semeni a celor terorizati de molima nu-i cruta nici pe cei care devin victimele acestora. Varujan Vosganian s‑a nascut la 25 iulie 1958, în Craiova. Copilaria si adolescenta si le‑a petrecut la Focsani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focsani, apoi Facultatea de Comert a Academiei de Studii Economice si Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti. Este presedintele Uniunii Armenilor din România si prim‑vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. Timp de trei decenii (1990‑2020) a fost membru al Parlamentului României, între decembrie 2006 si decembrie 2008 a fost ministru al Economiei si al Finantelor, iar între decembrie 2012 si octombrie 2013, ministru al Economiei si Comertului. Lucrarile sale includ cinci volume de poezie: Samanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de brate (2005), pentru care a primit premiul „Nichita Stanescu” la Chisinau, Cartea poemelor mele nescrise (2015) si Ei spun ca ma cheama Varujan (2019). La Editura Polirom a mai publicat romanele Cartea soaptelor (2009; editia a II‑a, 2012; editia a III‑a, 2017), Copiii razboiului (2016) si Patimile dupa Gödel (2020), precum si volumele de nuvele Jocul celor o suta de frunze si alte povestiri (2013), aparut în germana si bulgara, si Statuia comandorului (2018; editia I, Ararat, 1994). Romanul Cartea soaptelor a fost distins cu Premiul „Ion Creanga” al Academiei Române (2009), Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista România literara, Premiul revistei Convorbiri literare, sectiunea proza (2009), Marele Premiu pentru Proza – Trofeul „Mihail Sebastian” (NIR AM ART, Spania), Premiul revistei Observator cultural, sectiunea proza (2009), Premiul Generatiei ’80, „Gheorghe Craciun” (2010), Marele Premiu de Literatura al Europei Centrale ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” si Premiul pentru cea mai buna traducere în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”, editia 2016. Cartea soaptelor a fost, de asemenea, nominalizata pentru cea mai buna traducere a anului în Statele Unite, Spania si Germania. Romanul a fost tradus în spaniola, italiana, armeana, ebraica, franceza, germana, suedeza, neerlandeza, ceha, poloneza, portugheza, maghiara, bulgara, persana, norvegiana, engleza, croata si sârba. Romanul Cartea soaptelor a fost desemnat în anul 2015, prin proiectul Worldwide Reading, cartea‑simbol pentru condamnarea crimei de genocid.
