Fostii magistrati cer colegilor lor aflati înca „în pâine” sa le faca dreptate. Pe rolul instantelor iesene s-au aglomerat cererile depuse de judecatori pensionari, care cer si indemnizatia de pensionare, la care legea le-ar da dreptul. Judecatorii Curtii Constitutionale beneficiaza de acest drept, dar nu si cei ai instantelor obisnuite. „Prima de pensionare” a unui judecator mediu, de nivelul Tribunalului, echivaleaza cu pensia unui iesean mediu pe cinci ani. Cererile depuse de magistratii pensionari sunt aproape trase la indigo, bazându-se pe aceeasi argumentatie. Un astfel de proces este cel dintre E.S. si Curtea ieseana de Apel. E.S. s-a retras din activitate în iulie 2015, ca judecator cu grad de Tribunal. Ea a cerut colegilor magistrati plata indemnizatiei de pensionare, cu aplicarea actualizarilor si dobânzilor, începând cu data iesirii la pensie. Ea a invocat în favoarea sa prevederile Statutului Magistratilor, adoptat în 2004. Conform acestuia, „judecatorii si procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute”. Daca magistratul a decedat înainte de pensionare, indemnizatia se acorda familiei. La ora actuala, indemnizatia bruta a unui judecator cu rang de tribunal se ridica la aproape 29.000 lei, salariul net fiind de aproximativ 16.800 lei. În august, pensia medie în judetul Iasi se ridica la 1.909 lei, usor sub media nationala. „Prima de pensionare” solicitata de E.S. echivaleaza astfel cu pensia medie a 62 de ieseni. Magistratul pensionar invoca discriminarea În plângerea sa, E.S. a aratat ca magistratii pensionari sunt discriminati fata de cei ai CCR. Si acestia beneficiaza de o prima la sfârsitul mandatului lor de 9 ani, echivalenta cu sase indemnizatii nete. Judecatoarea ieseana Monica Pivniceru, care si-a încheiat mandatul de judecator constitutional anul trecut, a primit astfel o prima de aproape 30.000 de euro. Discriminarea invocata de E.S. nu tine însa de diferenta de valoare a primei, ci de faptul ca judecatorii constitutionali o primesc, iar ceilalti, nu. Prin mai multe legi sau ordonante emise anual începând cu 2010 pentru echilibrarea bugetului national, Parlamentul a suspendat plata primelor tuturor judecatorilor, cu exceptia celor ai CCR. De fiecare data, formularea a fost aceeasi: „nu se acorda ajutoarele sau, dupa caz, indemnizatiile la iesirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezerva”. În sirul tipurilor de indemnizatii a caror plata este suspendata nu a fost mentionata si „indemnizatia la încheierea mandatului”, de care beneficiaza judecatorii CCR. Aceasta, desi legal, judecatorii au acelasi statut, indiferent daca lucreaza la CCR sau în instante. „Trebuie retinut ca prin Deciziile nr. 873 din 25 iunie 2010 si nr. 262/05 mai 2016, Curtea Constitutionala a României, dupa ce a examinat statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv statutul judecatorilor Curtii Constitutionale, reglementate atât la nivel constitutional, cât si la nivel legal, precum si continutul principiului constitutional al independentei justitiei, a constatat ca judecatorul constitutional se afla într-o situatie similara sau analoaga cu judecatorul din sistemul instantelor judecatoresti”, a argumentat fosta judecatoare. În plus, salariile judecatorilor, fie ei constitutionali sau de instante, se calculeaza prin raportare la acelasi indicator. Prin urmare, daca prima de pensionare a judecatorilor constitutionali se acorda în continuare, acelasi lucru ar trebui sa se întâmple si cu cea a magistratilor obisnuiti. Aceasta, mai ales ca primul act normativ prin care s-a suspendat plata indemnizatiilor de pensionare ale magistratilor, cel din 2010, a invocat situatia de criza economica în care se afla România la acea data. Între timp, criza a trecut, dar plata indemnizatiilor a continuat sa fie suspendata. Cum se apara „pârâta”? De cealalta parte, citati ca pârâti, reprezentantii Tribunalului Vaslui au cerut respingerea plângerii. Ei au aratat ca o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului a statutat ca beneficiile acordate de stat pot fi suspendate, fara a fi încalcat vreun drept al beneficiarului. În plus, anul trecut a fost adoptat un nou Statut al Magistratilor, care nu mai prevede acordarea indemnizatiei de pensionare. „Actiunea formulata de reclamanta se impune a fi respinsa ca nefondata, în conditiile în care nu se poate solicita instantei de judecata sa oblige pârâtii la nerespectarea prevederilor legale exprese si imperative care au prevazut si prevad neacordarea drepturilor banesti solicitate prin actiune”, au aratat reprezentantii Tribunalului Vaslui. În plus, daca exista vreo discriminare fata de judecatorii CCR, aceasta a fost facuta de legiuitor, prin adoptarea de norme legale diferite, nu de Tribunal. Pozitii similare au fost adoptate si de ceilalti pârâti, respectiv Curtea ieseana de Apel si Ministerul Justitiei. În analiza dosarului, magistratii ieseni au acordat credit dreptului statului de a acorda sau nu un beneficiu. Or, în perioada 2011-2022, „legiuitorul a înteles sa nu mai acorde aceste ajutoare cu ocazia iesirii la pensie”, chiar daca nu le-a desfiintat explicit. Cum E.S. se pensionase în 2015, când plata indemnizatiei era suspendata, se putea spune ca dreptul sau la prima de pensionare nici nu se nascuse. Prin urmare, nu putea afirma ca fusese lipsit de el. „Statul are deplina legitimitate sa acorde sporuri, premii periodice si alte stimulente personalului platit din fonduri publice, în functie de veniturile bugetare pe care le realizeaza. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate si garantate de Constitutie. Legiuitorul are libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda si chiar de a dispune anularea lor. Actiunile legiuitorului se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile si veniturile statului”, au apreciat magistratii. Trimisa la CCR Ei au precizat si ca prin plângerea sa, E.S. le cerea practic sa încalce legea. Judecatoarea pensionata ar fi trebuit sa conteste însasi legea care instituia în aprecierea sa discriminarea. O astfel de actiune ar fi trebuit facuta pe lânga CCR. O instanta obisnuita nu poate dispune anularea vreunui articol de lege. Ca urmare, actiunea initiata de E.S. a fost respinsa, decizii similare fiind luate de Tribunal si în cazul altor judecatori pensionati care au depus astfel de plângeri. Sentinta nu este însa definitiva, ea putând fi contestata cu apel.
