Crestinii ortodocsi îi sarbatoresc miercuri pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, considerati patronii spirituali ai Jandarmeriei si celebrati împreuna cu toti îngerii si arhanghelii. Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril sunt cunoscuti drept conducatorii cetelor de îngeri si calauze ale sufletelor spre Rai. Conform traditiei, în aceasta zi se face marea pomenire a tuturor mortilor din familie, iar credinta populara spune ca de Sfintii Mihail si Gavril nu se lucreaza. 1,4 milioane de români îsi serbeaza azi ziua onomastica În România, în prezent, circa 1,4 milioane de români îsi serbeaza ziua onomastica. Potrivit Directiei Generale pentru Evidenta Persoanelor, este vorba despre 826.317 barbati si 634.195 de femei, relateaza Agerpres. Cei mai multi români poarta numele Mihai - 369.155 si Gabriel - 324.983 de persoane. La prenume masculine mai sunt întâlnite: Gabi - 4.103 Gabita/Gabita/Gabita - 102 Gavriil - 245 Gavril - 16.806 Gavrila/Gavrila - 5.943 Michi - 89 Mihail - 60.822 Mihaila/Mihaila - 645 Mihaita/Mihaita/Mihaita - 29.306 Mihalache - 1.386 Mihalcea - 71 Mihnea - 11.408 Mihu - 69 Misa/Misa - 54 Misu/Misu - 1.130 de persoane. La femei, cele mai multe poarta numele Mihaela - 367.678 si Gabriela - 255.055 de persoane. Prenumele feminine întâlnite mai sunt: Gabi - 3.422, Gabita/Gabita/Gabita - 181, Gavrila - 10, Michi - 12, Mihaiela - 6.473, Mihaila - 780, Mihaita/Mihaita/Mihaita - 562, Misa/Misa - 21 si Misu/Misu - 1. Ce semnificatie religioasa are sarbatoarea crestin-ortodoxa a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril Numele complet al sarbatorii este Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. Cuvântul „arhanghel" înseamna ”mai mare peste îngeri" sau „cel dintâi dintre îngeri", iar Sfintii Arhangheli sunt în numar de sapte - Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil si Varahil, mentionati în Cartea Apocalipsei ca fiind cele sapte duhuri care stau în fata Tronului lui Dumnezeu, dupa cum relata HotNews.ro în urma cu câtiva ani într-un articol dedicat sarbatorii religioase. Mihail si Gavriil sunt cei mai cunoscuti dintre arhangheli, despre care se spune ca lupta în oastea cereasca pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Asemenea lor, dar pe Pamânt, jandarmii, cei ocrotiti de Mihail si Gavriil, asigura respectarea legilor oamenilor. Ziua de 8 noiembrie a început sa fie celebrata în Biserica, drept sarbatoare a îngerilor, în secolul V si s-a raspândit repede în tot Rasaritul crestin. Despre îngeri, Biserica spune ca sunt duhuri slujitoare, credincioase lui Dumnezeu si trimise de acesta sa fie prieteni si ocrotitori ai oamenilor. Se spune ca, la început, toti îngerii au fost buni si întelepti. Dupa încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, cei condusi de Lucifer, s-au razvratit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare razboi în cer. Mihail si îngerii cei buni au învins, iar cei rai au fost aruncati din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit drept conducator pe Arhanghelul Mihail. Ce semnificatie au numele arhanghelilor Mihail si Gavril Sfântul Arhanghel Mihai înseamna, în ebraica, „Cine este ca Dumnezeu?". Asta dupa ce Mihail a spus: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a facut. Cine este ca Dumnezeu?". Asa s-a întocmit soborul - adunarea si unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune si calauzirea lui Lot si a familiei acestuia la iesirea din Sodoma, precum si protectia speciala a poporului lui Israel. Tot Mihail îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijina în lupta pe Ghedeon, îl mustra pe vrajitorul Valaam si îl elibereaza din închisoare pe Sfantul Apostol Petru. Sfântul Arhanghel Gavriil înseamna, în limba ebraica, „barbat-Dumnezeu". Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri: a vestit lui Ioachim si Anei ca o vor avea pe Maria, desi erau batrâni; a vestit-o pe Fecioara Maria ca îl va naste pe Iisus; l-a înstiintat pe Zaharia de nasterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezatorul; a vestit pastorilor ca în Bethelem s-a nascut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteste fecioarele, mamele si pruncii si duce rugaciunile la Dumnezeu. Drept recunostinta pentru acesti doi îngeri, Biserica ortodoxa a rânduit ca acestia sa fie pictati pe doua dintre usile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalalt, cu o sabie de foc, semn al pazei ce i-a fost rânduita la poarta Edenului. Arhanghelul Mihail este conducatorul ostilor ceresti-îngeresti, iar Arhanghelul Gavril a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa-i dea vestea ca îl va naste pe Mântuitorul Iisus si tot el a dus dreptilor Ioachim si Ana vestea zamislirii Maicii Domnului. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparatie cu Arhanghelul Gavril. El poarta, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este dat sa mai traiasca. De multe ori, este înâlnit alaturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tuna si trasneste sau orânduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma în frâu, asemanator Sfântului Haralambie. Obiceiuri si traditii de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pâna la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora". În credinta populara, Arhanghelii asista si la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele. La munte, unde Arhanghelii sunt si patroni ai oilor, stapânii animalelor faceau o turta mare din faina de porumb, numita „turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), pe care o aruncau în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor. Se credea ca, daca turta cadea cu fata în sus, în primavara toate oile vor avea miei. În calendarul popular, Sfintii Mihail si Gavril se serbeaza trei zile, în 8, 9 si 10 noiembrie. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului. Obiceiul este ca, de Sfintii Mihail si Gavril, sa se aprinda lumânari atât pentru cei în viata, cât si pentru cei trecuti la cele sfinte fara lumânare sau disparuti în împrejurari tragice. De asemenea, în ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril - despre care se crede ca iau sufletele oamenilor când mor - se facea marea pomenire pentru toti mortii din familie. Conform credintei populare, în aceasta zi de sarbatoare a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril nu se lucreaza, întrucât cine nesocoteste aceasta regula se va chinui înainte de moarte. Ziua de 8 noiembrie este considerata „Vara Arhanghelilor", iar pe lânga aceasta, între Arhangheli si Craciun, trebuie sa mai fie între doua si patru zile senine si calduroase, numite popular „Vara iernii". În sâmbata dinaintea sarbatorii se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date de pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Mosii de Arhangheli".
