Justiţia din România: Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi DEFINITIV

Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu si Vasile Hodis, au fost achitati joi, de Înalta Curte de Casatie si Justitie, iar decizia este definitiva. Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis, joi, sa respinga ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti si de partile civile din acest dosar. “Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, de partile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Stefan Olga si Ursu Sorana si de partile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentintei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I Penala, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obliga pe fiecare dintre apelantele parti civile si pe apelanta parte responsabila civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti si de Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice ramân în sarcina statului. Definitiva”, se arata în minuta instantei. Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a scris, pe pagina sa de Facebook, înainte de anuntarea sentintei, ca probatoriul aflat la dispozitia judecatorilor este covârsitor. “Zeci de marturii si documente demonstreaza ca Gheorghe Ursu a fost torturat în detentie, în mod sistematic, pâna la moarte, de catre anchetatorul sau, Pîrvulescu Marin, secondat de Hodis Vasile, ambii ofiteri în directia a VI-a a DSS. Prin faptul ca se afla în detentie, la discretia unui întreg aparat represiv, victima a fost desigur «cazuta sub puterea adversarului» politic. Motivul este de asemenea cunoscut: printre alte «grave manifestari dusmanoase», Gheorghe Ursu a trimis scrisori la Europa Libera în care l-a acuzat pe Nicolae Ceausescu de crima legata de lasarea blocurilor avariate de cutremurul din 1977 în nelucrare. Conform marturiilor, violenta torturilor aplicate de ofiteri crestea întrucât «ing. Ursu», care «s-a legat de taticu», nu s-a dezis de acele scrisori si de acuzatia împotriva sefului statului; pentru ca a refuzat sa colaboreze, «nu a declarat ceea ce îi interesa pe anchetatori», «a fost o nuca tare»”, a afirmat Andrei Ursu.    El a explicat ca miza acestui proces nu este doar dreptatea pentru Gheorghe Ursu. “E vorba de capacitatea justitiei române de a întelege si condamna faradelegile dictaturii ceausiste. Responsabilitatea si semnificatia actului de justitie, în special în aceste cazuri de grave încalcari ale drepturilor si demnitatii umane, este în primul rând ca aceste crime sa nu se mai repete. Este, pâna la urma, instrumentul juridic preeminent prin care comunitatea internationala, începând de la Nurenberg, a încercat sa descurajeze sistemul totalitar – un sistem sustinut prin frica si violenta”, a mai notat fiul lui Gheorghe Ursu. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti hotarâsera, în octombrie 2019, achitarea tortionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu si Vasile Hodis, fiindu-le schimbata si încadrarea juridica a faptelor, de la crime contra umanitatii, la tratamente neomenoase. Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimisi în judecata în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instantei supreme, maiorul în rezerva Marin Pîrvulescu si colonelul în rezerva Vasile Hodis, fosti ofiteri ai Departamentului Securitatii Statului, fiind acuzati de infractiuni contra umanitatii, iar fostul ministru al Internelor George Homostean si Tudor Postelnicu, fost sef al Departamentului Securitatii Statului, de complicitate la aceste infractiuni. Marin Pîrvulescu si Vasile Hodis sunt acuzati ca au exercitat actiuni represive sistematice fata de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist". De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodis, au participat la torturarea sistematica si, în final, la uciderea disidentului, sustin procurorii. "Inculpatii Pârvulescu Marin si Hodis Vasile, în calitate de ofiteri în cadrul Directiei a VI-a Cercetari penale din Departamentul Securitatii Statului, au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, actiuni care au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa-i aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, în principal a dreptului la viata", au scris procurorii în actul de sesizare a instantei. George Homostean si Tudor Postelnicu au fost acuzati de procurorii militari ca, în cursul lunilor octombrie si noiembrie 1985, au transmis catre ambasadele României de la Paris si Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv si politic al actiunilor întreprinse de Pârvulescu si Hodis împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare. "De asemenea, la solicitarea comunitatii internationale si a unor oameni politici din SUA de a primi informatii referitoare la situatia disidentului român, acestia au ascuns caracterul represiv al actiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpatii Homostean George si Tudor Postelnicu înlesnind astfel savârsirea faptelor comise de inculpatii maior (rez.) Pârvulescu Marin si col. (rez.) Hodis Vasile. Totodata, în exercitarea abuziva a functiilor detinute, cei doi fosti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", sustin procurorii. Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clita, fost coleg de celula cu Gheorghe Ursu, Tudor Stanica, fost sef al Directiei Cercetari Penale, si Mihail Creanga, fost sef al Arestului Militiei Capitalei.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi