Niciodata nu s-a întâmplat ca de accesul „universal” la un nou instrument sa profite toata lumea, în mod egal. IA va intensifica, probabil, inegalitatile între actorii din sistemul social global, dintre state, dintre categoriile socioeconomice... Dezvoltarea accelerata în domeniul inteligentei artificiale (IA), inclusiv în aria celei generative – capabile sa produca diverse forme de continut – este un subiect ce nu-i poate lasa indiferenti nici pe cercetatorii politicului. Ca întotdeauna, noutatile de anvergura creeaza si sperante, si temeri. Pe masura ce noile programe de cercetare care iau în calcul IA se vor maturiza, vom ajunge la un tablou mai nuantat. Deocamdata, se pot face câteva observatii de pornire. IA va oferi fiecaruia dintre noi posibilitatea de a cunoaste mai bine si de a întelege mai bine lumea în care traim, inclusiv dimensiunea ei sociala. Aceste efecte trebuie salutate, chiar daca ne dam seama si de noile pericole la care ne expunem. Trebuie regândite o serie de caracteristici ale democratiei liberale, asa cum se prezinta ea astazi. De fapt, acest proces era necesar si daca, prin absurd, nu ne confruntam cu provocarea IA: vorbim deja, de ceva vreme, de nenumarate crize conjugate, suprapuse etc. Si acesta va duce la noi si noi reglementari, pentru ca reglementarea este raspunsul cvasiunanim acceptat la o complexitate crescânda a vietii sociale. Ne îndepartam tot mai mult de modelul statului ca arbitru pasiv, dar trebuie sa ne asiguram ca acest arbitru va fi corect. Niciodata nu s-a întâmplat ca de accesul „universal” la un nou instrument sa profite toata lumea, în mod egal. IA va intensifica, probabil, inegalitatile între actorii din sistemul social global, dintre state, dintre categoriile socioeconomice etc. Daca ne referim la cetatenii unei democratii liberale, ne putem astepta ca intrarea IA în vietile noastre sa conduca la adâncirea discrepantelor de informare si de valori între cetateni, cu agravarea pozitiei acelei minoritati care, si acum, traieste neconectata sau, oricum, insuficient conectata la progresul tehnologic. Acutizarea inegalitatilor de acest tip este nociva pentru democratia liberala. Patrunderea IA în spatiul public va face necesara regândirea granitei între politica si administratie. Ne putem astepta ca, în viitor, IA sa ne raspunda într-un mod convingator la orice întrebare referitoare la alocarea eficienta a resurselor într-o comunitate, dar aceasta doar pentru ca ignora dimensiunea politica a cererilor si preferintelor: ce legitimitate are grupul A sa solicite folosirea respectivelor resurse pentru obiectivul X, prin comparatie cu legitimitatea grupului B de a cere Y? Sau, mai periculos, un raspuns IA ar putea „încorpora” netransparent o predilectie pentru anumite grupuri si anumite cauze. Din observatiile analistilor, se pare ca între diversele motoare bazate pe IA se evidentiaza deja diferente „ideologice” (foarte probabil, ele vin din corpul informatiei procesate de computer), dar acest subiect reclama o atentie deosebita, în viitor. Evident ca pot fi adaugate multe alte teme de discutie. Posibilele aplicatii ale IA în campaniile electorale vor face ca discutiile despre „tintirea” ilicita a electorilor în 2016, la referendumul pentru Brexit sau în prima camapanie a lui Donald Trump, sa para jocuri pentru copii. Efectele pe care avansul IA le va avea asupra continutului presei pot fi vazute, si ele, ca având semnificatie politica. În fine, pentru ca tot ceea ce am scris pâna acum a fost situat în spatiul democratiei liberale/ lumii libere, sa încheiem prin a aminti extraordinarele oportunitati pe care IA le pune la dispozitia guvernelor represive din toata lumea, care pot astfel gasi noi mijloace de a-si controla si domina supusii. Articolul face parte din seria „Trebuie sa ne temem sau sa ne bucuram de dezvoltarea AI?”, tema de meditatie propusa de redactie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârsitul anului 2023.
