Inţelegere între rude terminată la Tribunal: mătuşa l-a scos dator pe nepot cu 120.000 lei

O femeie si-a chemat în judecata propriul nepot, cerându-i sa-i plateasca echivalentul unei garsoniere. Femeia sustine ca în ultimii cinci ani, F.V. i-a ajuns dator cu aproximativ 120.000 de lei. Nu de aceeasi parere au fost însa si judecatorii. În actiunea depusa la Judecatorie, D.B. sustine ca în aprilie 2017 si-ar fi împrumutat nepotul cu 65.200 de lei. Totodata, a încheiat cu acesta o întelegere conform careia nepotul avea dreptul sa locuiasca la fratele lui D.B., cu conditia sa aiba grija de acesta, barbatul având un handicap locomotor. F.V. nu ar fi platit întretinerea, în suma de 5.400 de lei si si-ar fi însusit timp de câtiva ani pensia de handicap a fratelui femeii, în suma de 49.300 lei. Din perspectiva nepotului însa, lucrurile stateau cu totul altfel. F.V. a precizat în întâmpinarea depusa la dosar ca are o situatie materiala buna, neavând nevoie nici sa locuiasca în apartamentul matusii sale, nici sa împrumute bani de la aceasta. Cei 65.200 lei fusesera virati de D.B. pentru a se ocupa de întretinerea fratelui si mamei sale. F.V. îsi facuse din acest punct de vedere datoria, îngrijindu-i si ocupându-se ulterior de înmormântarea lor. Nu locuise în apartamentul lui D.B., ci doar mergea în vizita acolo pentru a duce alimente, medicamente si mâncare unchiului si bunicii sale. În fata declaratiilor contradictorii ale celor doi si fara a obtine prea multe clarificari din partea martorului audiat în cauza, magistratii Judecatoriei s-au raportat la înscrisurile depuse la dosar. Pentru probarea unui împrumut în instanta este necesar un înscris sub forma unui act autentic sau sub semnatura privata. Un astfel de act însa, lipsea. D.B. depusese la dosar un ordin de plata în care era mentionata suma, dar la "detalii plata" figura mentiunea "plata", nu "împrumut". Prin urmare, existenta împrumutului nu putea fi dovedita. În ce priveste plata întretinerii, magistratii au mentionat ca aceasta este datorata de proprietarul apartamentului, respectiv matusa. Pentru ca nepotul sa poata fi obligat la plata, ar fi trebuit sa existe un temei juridic. Or, nici acesta nu exista. De altfel, martorul audiat confirmase faptul ca F.V. venea din când în când, dar nu locuia acolo. Matusa nu a probat nici acuza ca nepotul si-ar fi însusit banii din pensia de handicap ai fratelui lui D.B. Ca urmare, cererea femeii a fost respinsa în totalitate. În urma apelului depus de aceasta, cazul a ajuns marti pe rolul Tribunalului.    


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi