Instabilitatea politica este considerata de economisti un factor care afecteaza negativ economia. Instabilitatea politica este definita în studiile economice ca fiind probabilitatea ca un guvern sa fie demis si înlocuit cu un alt guvern din cauza conflictelor sau a competitiei vehemente dintre diferiti politicieni sau partide politice. Impactul negativ este determinat de faptul ca instabilitatea politica determina autoritatile sa fie orientate mai mult pe implementarea unor politici pe termen scurt, în detrimentul politicilor pe termen lung, fapt care conduce la adoptarea unor politici macroeconomice suboptimale. De asemenea, aparitia unei schimbari guvernamentale creste probabilitatea unor schimbari ulterioare sau la o schimbare mai frecventa a politicilor, crescând incertitudinea si volatilitatea si afectând negativ performanta macroeconomica. Cresterea economica si stabilitatea politica sunt puternic interconectate. Pe de o parte, incertitudinea politica poate reduce investitiile si ritmul dezvoltarii economice. Pe de alta parte, performanta economica slaba poate duce la demiterea guvernului si la schimbari politice. Studiile comparative la nivelul unor grupuri mari de tari pe perioade lungi de timp au reliefat faptul ca un nivel ridicat de instabilitate politica este asociat cu o rata mai redusa a cresterii economice1 sau a puterii de cumparare a populatiei. Acest efect negativ este explicat prin faptul ca instabilitatea politica genereaza incertitudine cu privire la politicile fiscale si monetare ce vor fi implementate în viitor de noul guvern, iar politicile monetare si fiscale implementate sunt principalele cauze ale evolutiei inflatiei. Astfel, instabilitatea politica este asociata cu un nivel mai ridicat al inflatiei care erodeaza puterea de cumparare a populatiei2. De asemenea, instabilitatea politica afecteaza negativ cresterea economica prin scaderea ratelor de crestere a productivitatii si a acumularii de capital fizic si uman3. Astfel, incertitudinea politica determina o reducere a investitiilor ceea ce va determina o scadere a cresterii economice, dar si o crestere a inegalitatii veniturilor, fapt care va afecta inegalitatea sociala. Daca analizam cazul României, putem constata ca instabilitatea politica a fost relativ persistenta în ultimii 30 de ani. Începând cu anul 1990, în România au fost 17 prim-ministri (fara ai lua în calcul pe cei 8 prim-ministri interimari) care au condus 29 de guverne, unii prim-ministri au condus chiar si 3 (Nicolae Vacaroiu, Calin Popescu-Tariceanu si Emil Boc) sau 4 Guverne (Victor Ponta). Conform Eurostat, Produsul Intern Brut real pe cap de locuitor în România în anul 2019 a fost 9120 Euro, mult mai mic decât pragul mediu înregistrat la nivelul UE27 (28 070 Euro/locuitor), clasând România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul tarilor din Uniunea Europeana. Trebuie mentionat faptul ca România a înregistrat o crestere semnificativa la nivelul acestui indicator dupa aderarea la Uniunea Europeana (în 2006, nivelul înregistrat era de 5560 Euro/locuitor). De asemenea, instabilitatea politica este asociata în România si cu un nivel mai ridicat al inflatiei. Conform Institutului National de Statistica, rata inflatiei calculata pe baza indicelui preturilor de consum (IPC) de la începutul anului, septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020, este 5,6-. Bineînteles ca exista o multitudine de factori care influenteaza inflatia, dar instabilitatea politica poate amplifica inflatia. Din perspectiva economica, stabilitatea politica este un deziderat deoarece populatia si firmele se pot concentra pe munca, economisire si investitii. Dar nu orice fel de stabilitate, deoarece aceasta poate fi obtinuta prin opresiune sau prin existenta unui partid politic care nu trebuie sa concureze pentru a fi reales (situatia de dinainte de 1989). Nu toate formele de stabilitate politica sunt la fel de favorabile dezvoltarii economice, acest lucru depinde de masura în care stabilitatea se transpune într-o buna guvernare. În timp ce siguranta pe care o poate oferi stabilitatea politica este un deziderat, acesta ar putea deveni cu usurinta un teren propice pentru nemultumiri, abuz de putere si/sau coruptie. Stabilitatea politica poate sa determine lipsa unei concurente reale pentru elita guvernanta. În aceste cazuri, stabilitatea politica este o sabie cu doua taisuri mai ales ca regimurile democratice sunt fragile. 1 Alesina, A., Özler, S., Roubini, N., & Swagel, P. (1996). Political instability and economic growth. Journal of Economic Growth, 1(2), 189-211. 2 Aisen, A., & Veiga, F.J. (2006). Does Political Instability Lead to Higher Inflation? A Panel Data Analysis. Journal of Money, Credit, and Banking 38(5), 1379-1389. 3 Aisen, A., & Veiga, F. J. (2013). How does political instability affect economic growth? European Journal of Political Economy, 29, 151-167. Alin Andries este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
