Politistii pascaneni au confundat o Skoda cu un bolid de Formula 1. Un satean din Cozmesti a fost sanctionat pentru ca ar fi zburat pe DJ 208, între Stolniceni-Prajescu si Pascani, cu 145 km/h. Sanctiunea a fost însa anulata în instanta. Cristinel P. a fost oprit pe 18 decembrie anul trecut, pe când se afla la volanul Skodei sale, de un politist care i-a adus la cunostinta ca circula cu o viteza mult mai mare decât limita legala de 90 km/h. Soferul a fost amendat cu 1.305 lei. Nu stia sa fi avut 145 km/h, asa ca a contestat amenda. În instanta, a afirmat ca a protestat înca de la întocmirea procesului-verbal, dar obiectiile sale nu au fost consemnate de politist. Pentru a demonstra ca soferul fusese sanctionat pe drept, reprezentantii Inspectoratului Politiei Judetene au prezentat în fata magistratilor Judecatoriei Pascani înregistrarea video a incidentului si o fotocopie dupa verificarea metrologica a aparatului radar. Tocmai înregistrarea a fost motivul pentru care judecatorii au decis în cele din urma anularea amenzii. Pe înregistrare se vedea cum viteza autoturismului fluctua mult, trecând de la 96 km/h la 136-138 km/h opt secunde mai târziu si coborând înapoi la 96-99 km/h dupa alte 7 secunde. Atentia judecatorilor a fost atrasa însa de faptul ca automobilul trecea de la viteza de 95 km/h la 145 km/h în decurs de doar o secunda. Dupa înca o secunda, viteza cobora înapoi la 95 km/h. Magistratii au apreciat ca o Skoda nu este capabila de o asemenea acceleratie si nici nu poate frâna pentru a-si reduce viteza cu 50 km/h în doar o secunda. „Fluctuatiile referitoare la viteza sunt prezente pe tot cursul imaginilor, iar valorile indicate de radar sunt apte sa ridice un dubiu cu privire la acuratetea înregistrarii, nefiind posibil ca în aceeasi secunda sau chiar de la secunda la alta un autoturism sa ilustreze o fluctuatie atât de mare a vitezei. Instanta constata ca exista un puternic dubiu cu privire la faptul ca viteza de 145 km/h indicata în procesul verbal este chiar viteza cu care a circulat petentul la momentul si locul indicat în actul supus analizei. Cum potrivit principiului «dubio pro reo», dubiul trebuie sa profite faptuitorului, retinând si prezumtia de nevinovatie a apelantului prevazuta de CEDO, instanta constata ca intimatul nu a furnizat o proba suficienta pentru sustinerea legala a procesului verbal în litigiu”, au precizat judecatorii, care au dispus anularea procesului-verbal. Sentinta a fost contestata însa de IPJ, dosarul intrând pe rolul Tribunalului.
