În ultima perioada se discuta din ce în ce mai mult despre inflatie si despre efectele acesteia asupra populatiei si a companiilor. În primul rând, trebuie sa spunem ca inflatia reduce valoarea monedei în timp, adica astazi putem cumpara cu un leu mai putin decât am putut cumpara ieri si se manifesta în cazul în care se înregistreaza o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor. Astfel, inflatia este o „boala” care afecteaza semnificativ economia, deoarece determina o reducere a investitiilor, scade eficienta cu care sunt utilizati factorii productivi si reduce nivelul de trai al populatiei. Tratamente împotriva acestei boli exista, dar este dificil deoarece tratamentul este pe termen mediu si lung si nu este usor de suportat. Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1976, considera ca inflatia este o „boala” la fel ca alcoolismul care afecteaza economia. În ambele cazuri, când începi sa bei sau când cresti cantitatea de bani din economie, efectele pozitive (venituri mai mari, accesul mai facil la finantare etc.) vin primele, iar efectele negative (cresterea preturilor, rate de dobânda mai ridicate) apar mai târziu. De aceea, în ambele cazuri, exista o tentatie puternica de a exagera - de a bea prea mult sau de a „tipari” prea multi bani. Când vine vorba de tratament, este invers. Când încetati sa beti sau când nu mai „tipariti” bani, efectele nocive apar primele, iar efectele benefice se manifesta mai târziu. Potrivit lui Milton Friedman, inflatia este întotdeauna si pretutindeni un fenomen monetar cauzat de o crestere mai rapida a cantitatii de bani din economie în comparatie cu cresterea economica. Creatia monetara excesiva este determinata de un deficit bugetar ridicat, investitii publice sau de implementarea unor politici economice sau monetare neadecvate. Astfel, autoritatea monetara prin implementarea unei politici monetare adecvate ar putea exercita un control substantial asupra ratei inflatiei, mai ales pe termen lung. Thomas J. Sargent, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2011, sustine ca inflatia este pe termen lung un fenomen fiscal. Acest lucru se întâmpla daca politica monetara este dominata de politica fiscala sau altfel spus daca autoritatea monetara nu este în masura sa influenteze traiectoria deficitului bugetar, ci se limiteaza doar la gestionarea datoriei generate de deficitul bugetar stabilit de autoritatea fiscala. Inflatia a înregistrat o crestere semnificativa atingând niveluri istorice în martie 2022 atât la nivel international (7,5- în zona euro, 8,5- în SUA, 7- în Marea Britanie), cât si în România (rata anuala a inflatiei în luna martie 2022, comparativ cu luna martie 2021, este 10,2-). Observam ca Banca Nationala a României a majorat rata dobânzii de politica monetara în ultimele luni ajungând la nivelul de 3- pe an. Aceste decizii vor stimula economisirea prin cresterea ratelor dobânzilor bancare, dar vor afecta si accesul la finantare deoarece si ratele de dobânda la credite vor creste, fapt care va afecta investitiile si cresterea economica. Astfel, pentru a combate inflatia, trebuie sa existe o colaborare între autoritatile monetare si fiscale, trebuie vointa politica, coerenta si competenta. Utilizarea politicii monetare ca panaceu al problemelor structurale si fiscale ar reprezenta, de asemenea, o abordare gresita deoarece politica monetara nu poate influenta permanent nivelurile productiei reale, a somajului sau alte variabile macroeconomice. Astfel autoritatile trebuie sa adopte masuri care sa reduca incertitudinea cu privire la politica fiscala si monetara si ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu. Un nivel ridicat al inflatiei anticipate va determina o crestere a preturilor la produse si servicii furnizate de catre firme pentru a încorpora cresterea costurilor factorilor de productie si solicitarea de catre populatie a cresterii salariilor si a pensiilor pentru a diminua efectele negative ale inflatiei, fapt care poate conduce la o spirala inflationista care va accentua si mai mult problema cresterii preturilor. Alin Andries este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
