Cu totii suntem familiarizati cu discutiile despre impactul digitalizarii asupra pietei muncii, despre expansiunea tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC), unde oferta de locuri de munca este în crestere, despre pachetele salariale atractive în acest domeniu de vârf al economiei. Povestea articolului de astazi tine de invitatia adresata cu ceva timp în urma de prof. univ. dr. Daniela Tatiana Soitu de la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi, în calitatea sa de coordonator al grantului cu finatare europeana Work inequalities in later life redefined by digitalization, de a sustine o prezentare documentata cu statistici oficiale având ca tema Work inequalities, ageing and digitalization in Romania, unui auditoriu format din specialisti români si straini, preocupati de problemele persoanelor vârstnice în contextul unei societati tot mai îmbatrânite demografic, marcata de Revolutia 4.0, de „societatea digitala” care se prefigureaza mai degraba a fi elitista, decât incluziva. Titlul anunta o însiruire de teme (inegalitati în munca, îmbatrânirea populatiei, digitalizare) care pentru cititorul obisnuit pot parea complicate si fara o legatura evidenta. Societatile europene au populatia tot mai îmbatrânita, avansate tehnologic, dar marcate de o serie de inegalitati pe piata muncii. În momentul de fata, lipsa competentelor digitale (utilizarea internetului, calculatoarelor, navigarea pe platforme digitale, softskill-urile etc.) poate constitui o sursa de discriminare, marginalizare, sau chiar de excludere pe piata muncii a unor categorii de persoane sau grupuri sociale. Persoanele cu vârsta între 55 de ani si peste (forta de munca vârstnica), copiii si tinerii din mediul rural, care provin din familii sau comunitati defavorizate sunt cele mai expuse inegalitatilor pe piata muncii. Din cauza precaritatii sociale si materiale în care se afla, forta de munca vârstnica (55-64 de ani) întâmpina dificultati la angajare sau la mentinerea locurilor de munca în conditiile cresterii exigentelor pe piata muncii în materie de competente digitale (digital skills). Cu totii suntem familiarizati cu discutiile despre impactul digitalizarii asupra pietei muncii, despre expansiunea tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC), unde oferta de locuri de munca este în crestere, despre pachetele salariale atractive în acest domeniu de vârf al economiei. Conform datelor INS, la sfârsitul lunii decembrie 2022, câstigul salarial mediu brut din sectorul TIC era de 14593 de lei, specialistii din acest sector fiind cel mai bine remunerati din România, la care se adauga si facilitatile fiscale (scuterea la impozitul pe venit din salarii sau asimilate acestora). Statisticile oficiale arata ca, în România, somajul nu afecteaza absolventii de informatica, automatizari si calculatoare, comunicatii si alte domenii tehnice conexe. Potrivit PIN Magazine, în momentul de fata, un programator bun cu cont deschis pe platforma LinkedIn primeste circa 100 de oferte de locuri de munca pe luna. În judetul Iasi, dintr-un total de 190499 la sfârsitul lunii ianuarie 2023, circa 13000 activau în informatica, comunicatii si outsourcing. În România, efectivul de salariati la sfârsitul lunii ianuarie 2023 era de 5086,8 mii de persoane din care un numar de 141,7 mii activau în tehnologia informatiei/ activitati de servicii informatice, reprezentând 2,78-. Eurostat arata ca, în anul 2021, în sectorul TIC au lucrat aproape 9 milioane de specialisti care reprezinta 4,5- din totalul fortei de munca din UE. Angajatii/ salariatii/ specialistii din sectorul TIC sunt mai degraba tineri, cu o medie de vârsta de circa 32 de ani. Potrivit Barometrului pietei resurselor umane IT&C realizat de NNC Services, 78,9- dintre angajatii din industria tehnologiei informatiei si comunicatiilor fac parte din generatia Millennials, doar 19,8- dintre angajatii acestei industrii fac parte din generatia X, un procent redus fata de cel anterior. Generatia Baby Boomers („decreteii”) este minoritara în domeniul TIC, doar 1,3- dintre indivizii chestionati fac parte din aceasta generatie. Cu cât angajatii avanseaza în vârsta, cu atât creste nevoia de stabilitate la locul de munca. În sectorul TIC, mobilitatea angajatilor de la o companie la alta este destul de mare în primii ani de activitate, mai ales pentru categoria de vârsta 25-35 de ani. În primii ani de munca, specialistii TIC cauta sa experimenteze tot mai mult, concomitent cu obtinerea unor pachete salariale atractive. Nu acelasi lucru se poate spune despre salariatii din alte sectoare de activitate sau despre salariatii vârstnici (55 de ani si peste). Locurile de munca din sectorul TIC sunt exigente cu persoanele trecute de 55 de ani, cele mai multe dintre acestea având doar competente digitale de baza. Conform datelor Eurostat, în România, 13,6- din totalul persoanelor rezidente aveau competente digitale de baza sau peste competente digitale de baza, în timp ce media UE este de 42-. Datele provizorii de la Recensamântul Populatiei si Locuintelor runda 2021, furnizate de Institutul National de Statistica la începutul acestui an, confirma faptul ca îmbatrânirea populatiei este un fenomen ferm si de lunga durata în România. Aceste lucru se reflecta în cresterea vârstei medii a populatiei rezidente, la 42,4 ani (fata de 40,8 ani la RPL 2011), precum si în cresterea ponderii populatiei de 65 ani si peste în total populatie (de la 16,1- la RPL 2011, la 19,6- la RPL 2021). În decurs de un deceniu, indicele de îmbatrânire demografica s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL 2011). Îmbatrânirea populatiei României este cauzata de migratia externa masiva, cresterea sperantei de viata si scaderea natalitatii. Desi speranta de viata mai mare ar putea duce la o crestere a duratei de munca, acest lucru nu se întâmpla deocamdata. În multe tari europene, precum Franta, exista o rezistenta la schimbare în privinta majorarii duratei active de munca. Se pune în discutie sustenabilitatea finantarii sistemului de pensii pe termen mediu si lung, raportat la durata medie de viata sanatoasa dupa pensionare. În România, rata adultilor cu vârste cuprinse între 55 si 64 de ani care activeaza pe piata muncii este de doar 50-, restul fie sunt inactivi, fie s-au pensionat deja. Inactivitatea vârstnicilor (55-64 de ani) poate fi explicata printr-o serie de factori, inclusiv nivelul scazut de competente digitale si alte competente tehnice/ specializate pe o piata a locurilor de munca salarizate decent. Domeniile în care lucreaza forta de munca îmbatrânita (55-64 de ani) sunt cele în care salariile sunt mai mici si/sau cu nivel scazut de pregatire profesionala. Conform datelor Eurostat (2021), Suedia a avut cea mai mare pondere din forta de munca totala angajata ca specialisti TIC, cu 407100 de persoane angajate, reprezentând 8,0- din totalul angajatilor, urmata de Finlanda, unde aproximativ 188000 de specialisti TIC reprezentau 7,4- din totalul angajatilor. La celalalt capat al intervalului, specialistii TIC au reprezentat 2,6- din totalul fortei de munca din România, respectiv 2,8- în Grecia. Desi în România, cererea de forta de munca în domeniul TIC este din ce în ce mai mare, universitatile nu pot furniza specialistii ceruti de angajatorii din sectorul high tech, iar pentru forta de munca vârstnica (55-64 de ani) reconversia profesionala în acest domeniu este extrem de dificila. În contextul unei societati tot mai impactata de tehnologiile digitale, îmbatrânirea activa si o piata a muncii incluziva pentru persoanele de 55 de ani si peste este destul de problematica în România. Avem nevoie de specialisti TIC, dar este putin probabil ca acestia sa fie recrutati din categoria persoanelor active cu vârste între 55 si 64 de ani. Însa, îmbatrânirea activa a persoanelor din generatia Baby Boomers, deja activa în domeniul TIC, merita tot interesul sociologilor si psihologilor specializati în problematica muncii, a profesiilor si a carierei. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
