“Buna, Cristina! Ai vazut? Am izbândit cu rampa de la Palas”. Strigatul victoriei care strabate din acest mesaj, care mi-a fost trimis în urma cu câteva zile de Alex Luchici, presedintele Aliantei pentru Promovarea Transportului Alternativ Iasi, m-a dus cu gândul la stirile în care oficialii ucraineni anunta din când în când avansul în recuperarea unor bucati din teritoriile ocupate de rusi. În urma cu o luna, “rampa de la Palas” era o bordura – primul obstacol într-o plimbare prin centrul Iasului, alaturi de Alex Luchici si Andrei Popa, doi tineri cu deficiente locomotorii, care se deplaseaza doar cu ajutorul scaunelor rulante. Bordura respectiva e însa piatra de hotar care ar putea schimba Iasul dintr-un oras al obstacolelor, într-unul în care putem circula fara restrictii. Pâna la finalul lunii septembrie, un tronson din Pacurari (Rond Pacurari – Kaufland) urmeaza sa fie accesibilizat, astfel încât sa permita deplasarea cu usurinta a nevazatorilor si a persoanelor care se deplaseaza în scaun rulant. E o portiune pilot, dintr-un proiect pilot, propus Primariei de Alianta pentru Promovarea Transportului Alternativ Iasi în urma cu trei ani si care, în afara de aprobari, nu a miscat pâna acum mecanismul birocratic al Municipalitatii Iasi. “Acum simt ca încep sa se miste lucrurile”, spune Alex Luchici, cooptat în urma cu câteva zile si în Comisia de receptie a lucrarilor publice, pentru verificarea accesibilitatii acestora: “S-a dat comanda de pavaj tactil, o parte a si sosit. Ca sa întelegeti, nevazatorii se ghideaza cu ajutorul a doua tipuri de pavaj tactil: de avertizare si de directionare. Pe cel de avertizare, dalele sunt punctate si semnalizeaza nevazatorului faptul ca urmeaza o portiune de drum cu denivelari. Asa încât, persoana cu deficiente de vedere sa fie atenta când verifica cu bastonul suprafata de drum si sa nu riste sa-si rupa picioarele, calcând în gol”. Iar pavajul de directionare, a mai adaugat presedintele APTA, are pe suprafata sa niste santuri. Bastonul de nevazator e ghidat prin acele santuri care semnalizeaza si locul în care apar curbele, de exemplu. „În afara de bordura aceea de la Palas, înca doua borduri s-au transformat în rampe, în zona Copoului. Si am semnalat Citadinului alte patru borduri care trebuie transformate în rampe. Înca o veste buna este ca în curând va fi terminata prima trecere de pietoni supraînaltata, în Tatarasi, în apropiere de scoala 22. Noi am propus realizarea a zece astfel de treceri de pietoni, acum asteptam sa vedem ce se realizeaza”, a adaugat Alex Luchici, la o luna de la plimbarea pe care am facut-o prin centrul orasului, alaturi de scaunele rulante în care se deplasau Alex si Andrei. Atunci m-am convins ca Iasul este Orasul Marilor Obstacole si am înteles ca pentru cele 12.000 de persoane cu dizabilitati din Iasi, casa le este o temnita din care daca ies, îsi risca viata. (VEZI AICI) “Din 2020 am propus Primariei un proiect care prevede accesibilizarea Cartierului Pacurari, din zona BCU pâna la Rond Pacurari, pe toata lungimea trotuarelor, conform normativelor, cu toate elementele de accesibilizare, ca la carte, cu eliberarea trotuarelor de anumite obstacole, reprezentate de anumite panouri sau mobilier urban pus necorespunzator, înfiintarea de rampe conforme, la latime potrivita si la unghiul potrivit, cu pavajul tactil de avertizare pentru nevazatori si cu instalarea de semnalizatoare acustice la trecerile de pietoni semaforizate”, explica atunci Alex Luchici, în numele APTA, alianta din care face parte si Asociatia Nevazatorilor din Iasi. Paralizat de la umeri în jos, în urma unui accident petrecut în 2006, Alex Luchici argumenteaza din scaunul rulant în favoarea unui Iasi care sa poata fi usor de parcurs si de persoanele cu deficiente motorii, de vedere sau auditive, dar si de parintii cu copii în carucior sau de vârstnici. APTA a ales Pacurariul ca loc în care ar trebui sa se înceapa lucrarile de accesibilizare pentru ca în acest cartier se afla sediul Asociatiei Munca Invalizilor, dar si pentru ca la mica distanta, în zona Pasajului Octav Bancila, pe strada Strapungerea Silvestru, este situat sediul Asociatiei Nevazatorilor din Iasi. Câteva zile mai târziu, detaliam problemele cu care se confrunta nevazatorii pe strazile din Iasi, cu ajutorul Oanei Mocanu, presedinta Asociatiei Nevazatorilor: „Sunt cam 3.000 de persoane cu deficiente de vedere în Judetul Iasi, din care cam jumatate locuiesc în Municipiul Iasi. În momentul de fata, foarte putini nevazatori au curaj sa foloseasca bastonul si sa iasa în oras. Noi stim doar trei stiu care ies cu baston si doi cu câini însotitori. Noi pledam pentru ca ei sa aiba o viata independenta. Pentru persoanele nevazatoare e important sa aiba semnal acustic la semafor, sa existe covor acustic pe pavaj. Diferentele de nivel din pavaj îi împiedica sa se deplaseze, ca si panourile puse în mijlocul trotuarelor. Iar în statiile de autobuz ar trebui instalate pavaje speciale, pentru ca ei sa stie ca e o zona în care trebuie sa astepte”. Dupa articolele din Ziarul de Iasi, urmate de un reportaj realizat de TVR Iasi, situatia s-a schimbat, remarca presedintele APTA. Reprezentantii Aliantei pentru Promovarea Transportului Alternativ Iasi, împreuna cu cei ai Asociatiei Civica, au cerut Primariei Iasi si reprezentantilor Citadin “masuri concrete si respectarea promisiunilor privind accesibilizarea spatiilor publice din Iasi”, dupa cum se arata pe pagina de Facebook a Asociatiei Civica. Concret, noteaza APTA, dupa întâlnirea asociatiilor civice cu reprezentantii Primariei si cu cei de la Citadin, s-au agreat urmatoarele: „Pentru proiectul accesibilizarii zonei Pacurari se vor achizitiona cât mai curând materialele necesare, anume pavajul tactilo-vizual. APTA va fi consultata în privinta materialelor si a executiei corecte a adaptarilor pietonale. Proiectul de accesibilizare a cladirii primariei si a Directiei economice necesita un studiu de fezabilitate si a fost stabilit un responsabil din partea primariei cu care APTA va mentine legatura, asa încât licitatia sa fie realizata pâna la finele acestui an. Departamentul Smart City al primariei a achizitionat o serie de semnalizatoare acustice pentru avertizarea nevazatorilor la trecerile semaforizate si va colabora cu APTA în vederea amplasarii acestor dispozitive în oras“, iar „în baza acestui parteneriat, Alex Luchici, presedintele APTA, a fost desemnat ca reprezentant al societatii civile în domeniul dizabilitatii în Comisia Tehnico- Economica constituita pentru avizarea proiectelor si în Comisia de receptie a lucrarilor de accesibilizare a infrastructurii publice”. Perseverenta e cheia succesului, scrie Alex Luchici pe pagina sa personala de Facebook, într-o postare în care povesteste: „În audienta de joia trecuta pe accesibilitate (link în comment) (n.r. linkul e catre articolul din Ziarul de Iasi) cu primarul Iasului si reprezentantii serviciului de amenajari publice le-am mentionat domnilor o situatie, între multe altele, cu care ma confrunt, eu si multi ca mine în oras, anume o bordura în plin centru din cauza careia eram nevoit sa ocolesc un parc întreg ca sa parcurg o distanta de altfel infima, între Palas si Hotel Moldova, dincolo de care e statia de tramvai. O bordura aparent banala - nu si pentru mine - pe care m-am încumetat de multe ori sa o trec, numai cu ajutor la urcare, iar la coborâre chiar si singur. De câteva ori mi-am spart buza în joystick de la coborârea brusca si odata era sa pierd si niste dinti. (...) Am înghitit în sec, am blagoslovit administratia si mi-am vazut de drum. Dar n-am ramas indiferent. N -ai cum. Ba dimpotriva. (...) Azi am fost sa vad minunea cu ochii mei”. „Rampa cu rampa accesibilizam Iasul”, si-a încheiat Luchici postarea care, ca si mesajul pe care aveam sa-l primesc în privat de la Alex, mi-a amintit de optimismul ucrainenilor care se simte atunci când recapata câte o palma din pamântul ocupat de rusi.
