Harghita nu renunţă la Cheile Bicazului: A depus cerere în revizuire împotriva Neamţului

Consiliul Judetean Harghita va depune la Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ) o cerere de revizuire, prin care va solicita clarificari referitoare la hotarârea Curtii de Apel Târgu Mures, care a stabilit limitele de hotar cu judetul Neamt, prin care Cheile Bicazului ramân în judetul vecin. Anuntul a fost facut joi, într-o conferinta de presa, de presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, care a aratat ca exista discrepante si motivare contradictorie în respectiva hotarâre si de aceea s-a luat decizia acestei cai extraordinare de atac si depunerii unei cereri de revizuire. "Astazi, în data de 9 noiembrie, depunem la Înalta Curte de Casatie si Justitie apelul nostru, pentru ca consideram ca hotarârea Curtii de Apel Târgu Mures nu este clara si am vazut niste discrepante sau motivare contradictorie si de aceea, prin cale extraordinara, cerem clarificarea acestei situatii la Curtea de Casatie si Justitie", a declarat Borboly Csaba. Acesta a prezentat situatia litigiilor privind stabilirea limitelor de hotar cu judetul Neamt, dorind sa clarifice informatiile aparute în spatiul public potrivit carora "Consiliul Judetean Harghita ar fi pierdut acest teren de aproape 700 de hectare unde sunt Cheile Bicazului". Borboly a explicat ca documentul care sta la baza tuturor hotarârilor instantelor favorabile judetului Neamt si Bicaz-Chei este procesul- verbal datat din 1998, în care reprezentantul municipiului Gheorgheni a semnat recunoasterea limitelor dintre cele doua unitati administrativ teritoriale. El a subliniat ca, potrivit legii, daca limita de hotar între doua unitati administrative teritoriale este si limita de judet, la discutii trebuia sa fie invitat si reprezentantul Consiliului Judetean, lucru care nu s-a întâmplat si drept urmare, au început mai multe procese în justitie. Totodata, Borboly a mai aratat ca reprezentantii municipiului Gheorgheni au spus ca nu au stiut ce au semnat, în acel moment. "În anul 2009, la solicitarea Consiliului Judetean Harghita, Primaria Gheorgheni a pornit un proces de anulare a procesului-verbal din 1998, în care a intrat ca parte si Consiliul Judetean, în 2010, proces care a fost relocat (stramuta - n.red.) la mai multe instante, Înalta Curte de Casatie si Justitie dând decizia ca procesul sa fie judecat la Tribunalul Prahova si apoi la Curtea de Apel Ploiesti. În prima instanta, în 2019, la Tribunalul Prahova, Consiliului Judetean Harghita i-a fost dat câstig de cauza, iar în recurs, la Curtea de Apel Ploiesti, s-a luat o decizie în care Consiliul Judetean Harghita a fost scos din proces. În proces a ramas doar municipiul Gheorgheni fiind stabilit de instanta ca acesta nu mai poate reveni la decizia din 1998. Consiliul Judetean Harghita a formulat contestatie în anulare care s-a judecat la Ploiesti si a fost respinsa în 2021. (...) Vazând ca nu putem merge pe anularea acelui document de recunoastere, semnat de Gheorgheni, am început un nou proces, în 2022, la Tribunalul Harghita, prin care am subliniat ca limita nu este stabilita corect, pentru ca reprezentantul Consiliului Judetean nu a fost prezent. Tribunalul Harghita a respins, în aprilie 2023, actiunea formulata, de aceea am facut recurs la Curtea de Apel Târgu Mures care ne-a dat dreptate la mai multe lucruri, dar la unul, si cel mai important, nu - acela ca cei din judetul Neamt au considerat procesul-verbal ca act individual ce se poate contesta numai în termen de un an", a explicat presedintele CJ Harghita. Kovacs Zsolt, consilier juridic în cadrul Consiliului Judetean Harghita, a punctat, în aceeasi conferinta de presa ca, prin actiunea depusa în data de 9 noiembrie, se solicita ÎCCJ sa se pronunte pe încadrarea juridica a procesului-verbal (de recunoastere a limitelor-nred), conform caruia Cheile Bicazului apartin judetului Neamt, aceasta cale extraordinara de atac vizând aspecte de procedura. "În procesul anterior, toate instantele au stabilit calificarea juridica a procesului-verbal contestat ca fiind un act administrativ cu caracter normativ si, în consecinta, actiunea pentru anularea acestui act poate fi introdusa oricând. Contrar acestor retineri ale Tribunalului Prahova si a Curtii de Apel Ploiesti, atât Tribunalul Harghita cât si în recurs, Curtea de Apel Târgu Mures, au retinut ca este vorba de un act administrativ individual, cu toate ca deciziile Curtii Constitutionale, pe care le invoca, stabilesc ca acel act reprezinta cel mult o operatiune materiala, adica nici nu ar fi act administrativ. Aceste doua decizii definitive practic se contrazic cu privire la calificarea procesului-verbal de delimitare din 1998, pe care îl contestam, si de aceea formulam o cerere de revizuire, care se va judeca de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru contrarietate de hotarâri. (...) Calea extraordinara de atac vizeaza exclusiv aspect de procedura, nu se ocupa cu fondul cauzei, deci, în cazul unei decizii favorabile, se va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Târgu Mures sau chiar si la Tribunal", a declarat Kovacs Zsolt. Potrivit sursei citate, Cheile Bicazului apartin judetului Neamt din anii '86-'87, iar procesul verbal din 1998 a fost o confirmare a liniei de hotar utilizate în acel moment. Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a adaugat ca depunerea cererii de revizuire este un pas, existând înca o cale de clarificare, respectiv implementarea Sistemului Informatic National de înregistrare a proprietatilor funciare, care, atunci când se va finaliza, va fi un act (administrativ) cu caracter normativ pe care municipiul Gheorgheni îl va putea contesta, daca îi va fi nefavorabil. Totodata, Borboly Csaba a apreciat relatia foarte buna cu judetul Neamt, precizând ca exista planuri si proiecte comune de dezvoltare durabila si sustenabila a zonei, prin construirea de drumuri, elaborarea unui Master Plan de dezvoltare turistica, în beneficiul comunitatilor din cele doua judete, precum si al turistilor. El a mentionat, în context, ca nu doreste ca litigiile de hotar sa fie transformate în instrumente politice sau electorale de nici una dintre partile implicate si ca, indiferent cui vor apartine, la final, Cheile Bicazului, trebuie sa existe proiecte comune, în beneficiul cetatenilor. Borboly a mai spus ca, istoric vorbind si pe baza hartilor militare, Cheile Bicazului au apartinut Harghitei, situatia schimbându-se în perioada comunista, atunci când sute de mii de hectare de teren, aflate la granitele cu judetele învecinate, au fost luate arbitrar judetului Harghita. AGERPRES  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi