Haosul din urbanism, care a cuprins toate cartierele Iasului, este "ajutat" si de sentintele contradictorii din salile de judecata. Constructii ilegale scapa de demolare pe "chichite" de forma, fara a se mai judeca fondul problemei. Una des invocata este "lipsa calitatii procesuale". Politia Locala, Serviciul de Urbanism, primarul si Primaria Iasului intra într-un fel de "loterie". Se poate întâmpla ca pentru un judecator una dintre institutii sa aiba calitate procesuala activa, pentru alt coleg sa nu aiba. Se ajunge ca în cadrul aceluiasi complet de judecata sa fie opinii diferite. Primaria a încercat sa vina si cu toate institutiile odata în instanta, dar fara un succes garantat. Iata ce a scris un judecator care nu a i-a dat dreptate pentru ca plângerea era promovata de prea multe institutii: "Calitatea procesual activa presupune existenta identitatii între titularul dreptului si cel care promoveaza cererea". Primaria a devenit ciuca batailor în problemele de urbanism. Aceasta, desi legal nimeni nu poate construi nimic în oras fara "binecuvântarea" data de municipalitate sub forma autorizatiei de construire. Cu toate ca nerespectarea autorizatiei sau, mai grav, lipsa completa a acesteia scoate în afara legii orice constructie sub sanctiunea demolarii, Primaria pierde pe banda rulanta procesele prin care cere desfiintarea constructiilor ilegale. În ultimii 5 ani, pe rolul instantelor iesene s-au aflat aproximativ 200 de dosare privitoare la nereguli urbanistice. Doua treimi au fost pierdute de municipalitate, iar dintre cele câstigate, marea majoritate a constat în dosare legate de vreun iesean care si-a construit balcon la parter sau s-a extins pe casa scarii, nu în dosare privind afaceri ale "rechinilor imobiliari". Acestea sunt ocolite de juristii municipalitatii, iesenii ajungând sa lupte singuri pentru a-si apara drepturile. Atunci când totusi intervine într-un astfel de dosar, Primaria pierde. Cazurile în care se ajunge la demolare sunt rare si vizeaza exclusiv maruntisuri. Niciodata nu s-a ajuns la demolarea unui bloc construit ilegal. De cele mai multe ori, cazurile nici nu mai ajung sa fie judecate pe fond, magistratii analizând doar exceptiile invocate de cei în culpa. În urbanismul iesean, exceptia pare sa fi devenit regula. Procedural, analiza unui dosar parcurge doua faze. Întâi, sunt verificate exceptiile care fac judecata imposibila. De exemplu, daca îti dai în judecata vecinul pentru ca a zgâriat masina fratelui tau, judecatorul nici nu se va mai uita la fotografiile depuse la dosar si nici nu va convoca vreun martor. Va constata ca nu tu esti pagubitul, deci nu ai de ce sari la gâtul vecinului. Este asa-numita exceptie a lipsei calitatii procesuale active, care impune ca reclamantul sa fie titularul dreptului afirmat. Iar aceasta exceptie este cea invocata cu precadere în cazurile de urbanism. Doar daca nicio exceptie nu împiedica judecarea, se trece la analiza fondului problemei. În 2016, Primaria mai câstiga procese Cele mai vechi procese de urbanism mentionate în arhiva online a Ministerului Justitiei dateaza din 2016. La acea data, titularul actiunii era, fara exceptie, Politia Locala. Un politist constata o neregula, întocmea un proces-verbal de amenda si acorda un termen pentru intrarea în legalitate. Aceasta era aproape o misiune imposibila pentru cel vinovat, oricâta bunavointa ar fi avut. Termenul acordat este, pâna azi, de doar trei luni, timp în care abia se poate obtine un certificat de urbanism, daramite o autorizatie. Inevitabil, urma procesul, în care Politia Locala cerea desfiintarea constructiei. Acum 5 ani, Politia Locala câstiga de regula procesele de acest tip. Punctul de cotitura pare sa fi fost un proces banal, culmea, câstigat de politie. Actiunea plecase de la faptul ca Octavian M. îsi modificase sarpanta casei, pentru a transforma podul în mansarda. Magistratii Judecatoriei au invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale active a Politiei Locale. Ei au argumentat ca dreptul de a sesiza instanta îl avea M.T., seful Serviciului Urbanism si Afisaj Stradal din cadrul Politiei Locale, pentru ca acesta aplicase amenda, nu Politia Locala ca institutie. Argumentele aduse de Octavian M., care a sustinut ca nu facuse decât sa-si repare acoperisul, adaugându-i doua ferestre, pastrând forma si dimensiunile acestuia, nu au mai fost analizate, Judecatoria respingând actiunea Politiei Locale. Tribunalul avea sa întoarca sentinta data de instanta inferioara, constatând ca Serviciul Urbanism este o simpla structura functionala din cadrul Politiei Locale, dar începutul era facut. Un proces început câteva luni mai târziu, împotriva unei iesence care-si dublase suprafata imobilului detinut, de la 47 la 95 mp, avea sa fie pierdut de Politia Locala tocmai pe motivul lipsei calitatii procesuale active. De aceasta data, Tribunalul a citat o opinie emisa de Institutul National al Magistraturii, conform careia calitatea procesuala o are primarul, nu Politia Locala si nici Serviciul Urbanism din cadrul acesteia. 80- din procesele din 2017 pierdute de municipalitate În 2017, a urmat dezastrul. Enviro Consulting Group construieste ilegal un chiosc în fata caminului T17 din Tudor Vladimirescu. Actiunea Politiei Locale este respinsa pentru lipsa calitatii procesuale active, iar chioscul exista si azi, într-o zona cu vad maxim. Tribunalul nu a mai considerat ca primarul trebuia sa faca actiunea, ci din nou Serviciul Urbanism. Oricum, nu Politia Locala. Daniel Niculita extinde etajul 3 al blocului din strada Prof. Anton Sesan nr. 1 si compartimenteaza sarpanta de deasupra acestuia, transformând-o în mansarda, fara a avea autorizatie. Niculita invoca lipsa calitatii procesuale, iar absenta autorizatiei nici nu mai conteaza. De aceasta data, în opinia Tribunalului, primarul trebuia sa înainteze actiunea. Corina R. îsi supraetajeaza si extinde un imobil. Ea nu invoca nimic. O face instanta, care ridica din oficiu problema lipsei calitatii procesuale si respinge actiunea Politiei Locale. Asa s-a întâmplat cu aproape toate dosarele începute în acel an. Pentru Politia Locala, premiul de consolare a fost procesul împotriva lui Constantin C., care îsi extinsese balconul pe trotuarul perimetral al unui bloc din Nicolina. Acesta învatase deja lectia si a invocat exceptia bine-cunoscuta. Judecatoria a zis "da", Tribunalul a zis "ba", iar procesul a fost câstigat de Politia Locala. Totusi, a fost un proces câstigat la limita. Din cei trei judecatori ai completului, unul apreciase ca apelul Politiei Locale ar trebui respins. Pentru anul 2018, reporterii "Ziarului de Iasi" nu au putut gasi decât un singur proces vizând autorizarea desfiintarii unei constructii în care exceptia lipsei calitatii procesuale active sa nu fi fost invocata. Maria I. construise o sarpanta peste ultimul nivel al blocului în care locuia, fara autorizatie. În prima instanta, Politia Locala a obtinut demolarea. Pâna la finalizarea apelului, femeia a reusit sa obtina autorizatia necesara. În rest, exceptia a fost invocata constant, iar fondul problemei sesizate nu a ajuns sa mai fie discutat. Acelasi Niculita a transformat subsolul unui bloc din spatii de parcare, asa cum se angajase prin autorizatia de construire, în apartamente. Artur F. construieste fara autorizatie o casa cu etaj. Ancai Condurache i se autorizasera doua constructii cu un etaj. Le-a facut si demisol si înca trei etaje. Desi ilegalitatile erau flagrante, toate aceste procese au fost pierdute, iar constructiile au ramas în picioare, din acelasi motiv: lipsa calitatii procesuale active a Politiei Locale. Iar daca nu o invoca cel în culpa, îi facea magistratul acest serviciu. Pâna si un caz banal, cel al unui iesean care desfiintase pereti interiori si largise goluri de usa în apartamentul sau, a fost pierdut în aceeasi maniera. Politia Locala câstigase la Judecatorie. În apel, Constantin T. nu s-a gândit sa invoce lipsa calitatii procesuale. A facut-o judecatorul, invocând-o din oficiu si respingând actiunea Politiei Locale. La sfârsitul anului 2018, se ajunsese ca 80- dintre procesele legate de constructii neautorizate sa fie pierdute de Politia Locala. Toate, din acelasi motiv: lipsa calitatii procesuale active. Abia dupa doi ani de înfrângeri succesive a survenit reactia, târzie, a municipalitatii. Pâna atunci, Politia Locala mersese singura în instanta, iar judecatorii au apreciat fie ca trebuia sa vina primarul, fie Serviciul Control Urbanism din cadrul Politiei Locale. Primaria a încercat o schema, fara prea mare succes Din 2019, din partea municipalitatii a început sa mearga la procese aproape oricine avea atributii în domeniu. Actiunile vizând constructiile ilegale au început sa aiba trei initiatori: primarul, unitatea administrativ-teritoriala si Politia Locala prin Serviciul Control Urbanism. Efectele au fost modeste: procentul victoriilor municipalitatii a urcat abia la 30-. Apetrei Building Construct SRL, societate controlata de fosta directoare Terom SA, Viorica Zlate, începuse o constructie ilegala la Ciric. Fara autorizatie, se facuse fundatia, parterul cu zidarie BCA, se turnase placa din beton peste parter, iar "mustatile" erau pregatite pentru un nou nivel. "Primarul municipiului Iasi, unitatea administrativ-teritoriala a municipiului Iasi prin primar si Politia Locala Iasi prin Serviciul Control Urbanism Afisaj Stradal" au cerut desfiintarea constructiei. Raspunsul judecatorului, care a invocat din oficiu lipsa calitatii procesuale a fost sec. "Calitatea procesual activa presupune existenta identitatii între titularul dreptului si cel care promoveaza cererea. Or, în cazul de fata titularul dreptului de a promova cererea de chemare în judecata este Seful Serviciului Urbanism Afisaj Stradal, nu Politia Locala Iasi si nici celelalte institutii care au formulat prezenta actiune", a fost concluzia care a pus punct dosarului la Judecatorie. Apelul înaintat de institutii în fata Tribunalului înca se judeca, având termen în octombrie. Rarele victorii ale municipalitatii au fost maruntisuri. Vasile Z. si-a extins balconul de la etajul 1, sustinând improvizatia cu un stâlp metalic. Dat în judecata, nu a invocat nicio exceptie. A demolat singur constructia. Paraschiva C. a largit trotuarul din dreptul apartamentului sau, transformându-l într-o pergola, Maria M. îsi închisese balconul de la parter, cu iesire spre exterior, Romeo F. ridicase un schelet de lemn în vederea construirii unui imobil, fara autorizatie. Au fost obligati de instanta sa-si desfiinteze lucrarile. Anul trecut a mai adus o modificare în tactica aplicata de municipalitate în instanta pentru a controla fenomenul constructiilor ilegale. Cum judecatorii invocasera în mai multe rânduri ca seful Serviciului Urbanism ar trebui sa vina în instanta, a fost introdus si el pe lista semnatarilor actiunilor. Acum, procesele au început sa aiba patru initiatori: primarul, municipiul, Politia Locala si Serviciul Control Urbanism din cadrul acesteia, separat. Miscarea a avut ca efect înca o usoara crestere a procentului proceselor câstigate de municipalitate, care în prezent este de aproape 40-. Claudiu I. a desfiintat peretele despartitor dintre camera si baie, pentru a-si recompartimenta apartamentul. Trimis în judecata, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale. Magistratii Judecatoriei au acceptat-o, în ce priveste Politia Locala, dar au respins-o, cu referire la celelalte institutii. Cu alte cuvinte, Politia Locala nu avea dreptul sa dea în judecata, dar celelalte institutii, da. Ca urmare, s-a dispus readucerea apartamentului la starea initiala. Apelul în fata Tribunalului este înca în curs. Judecatorii se contrazic între ei Nu se poate spune însa ca judecatorii s-ar fi hotarât în sfârsit cine are dreptul si cine nu sa demareze o actiune pentru desfiintarea unei constructii ilegale. Într-un alt caz, cel al lui Calin M., care construise un gard fara autorizatie, judecatorii dimpotriva, au admis exceptia lipsei calitatii procesuale active tocmai a Serviciului Control Urbanism, dar au respins-o în cazul celorlalte institutii. În opinia magistratului care a analizat cazul, Politia Locala avea dreptul sa înainteze actiunea, contrazicându-si astfel colegul. Daca în privinta calitatii procesuale se poate ajunge la concluzia ca decizia judecatorilor va fi o adevarata loterie, în ultimii ani au început sa apara noi motive de respingere a actiunilor municipalitatii. Una dintre ele este o alta exceptie, invocata pâna acum doar ocazional: netimbrarea. Actiunile în instanta ale Politiei Locale sunt scutite de plata taxei de timbru atunci când se refera la veniturile publice. Cum cererile de desfiintare a unor lucrari ilegale au la baza un proces-verbal de amenda, Politia Locala poate invoca faptul ca este vorba în esenta de venituri publice si nu plateste taxa de timbru. În cazul lui Gavril B., care îsi extinsese balconul pe trotuarul perimetral, cu acces din exterior si facuse o împrejmuire cu plasa si stâlpi metalici, lucrurile au stat însa altfel. Instanta a invocat din oficiu netimbrarea actiunii si a respins-o. Era vorba de doar 20 de lei. Municipalitatea a pierdut si apelul, iar recursul a fost si el constatat nul. A doua problema tine de însasi birocratia din Primarie. O asociatie de proprietari din Cantemir a montat instalatii interioare de distributie a apei reci, prin trecerea de la sistemul de distributie pe verticala la sistemul de distributie pe orizontala. Este practic singura solutie la problema rau-platnicilor, facând posibila întreruperea apei la câte un apartament, eliminând riscul ca întreg blocul sa ramâna fara apa din cauza câtorva locatari. Lucrarile nu erau autorizate, asa ca s-a aplicat o amenda si s-a dat termenul standard de trei luni pentru intrarea în legalitate. Nu s-a întâmplat asa, urmând procesul. În instanta, asociatia a recunoscut ca nu are autorizatie, dar a cerut timp pentru obtinerea ei, invocând faptul ca trei luni reprezinta un termen mult prea scurt. Au cerut 18 luni. La Judecatorie, asociatia a pierdut procesul. Judecatorii au apreciat ca într-adevar timpul era prea scurt, dar pe de alta parte, asociatia era oricum în culpa, pentru ca ar fi trebuit sa aiba autorizatia înainte de a începe lucrarile. Pâna sa se judece apelul, asociatia a reusit sa se puna în ordine cu hârtiile. Nu a fost prima oara când cel aflat în culpa invoca faptul ca în trei luni nu poate fi obtinuta o autorizatie de construire de la Primaria ieseana. Dar a fost prima oara când un proces era sa fie pierdut de municipalitate din acest motiv.
