Grindeanu cumpără trenuri de 200 km/h, dar nu are unde să le folosească în România

Asociatia Pro Infrastructura îi raspunde ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a anuntat achizitia a 20 de trenuri electrice, în valoare de 180 de milioane de euro. ”Domnule ministru, unde anume vor circula trenurile cu 200 km/h? Din seria , ministrul Grindeanu se lauda pe persoana fizica folosind poze din Elvetia (link: https://bit.ly/3Al60f9) ca o institutie a statului (ARF) a trimis „spre SICAP” o licitatie de rame electrice care pot atinge 200 km/h si indica rutele pe care vor fi puse. Pe portiuni lungi din aceste trasee viteza maxima este sub 100 km/h! În România nu exista linii unde trenurile pot atinge 200 km/h si, probabil, nici nu vor exista mai devreme de 20 de ani. Viteza maxima a trenurilor autohtone este 160 km/h, pe aproximativ 170 km din cei 225 km de pe Bucuresti-Constanta – vedeti mai jos captura din livret de lânga pozele elvetiene ale „domnului” Grindeanu”, semnaleaza Pro Infrastructura pe pagina de Facebook. În urmatorii ani, proiectele de reconstructie întârziate cu câte 5-8 ani vor mai adauga 475 km cu 160 km/h pe coridorul Brasov-Curtici. Segmentele Sighisoara-Simeria si Ghioroc-Curtici permit deja 160 km/h dar sunt operate cu 140 km/h, sustine asociatia. ”Se mai afla în licitatie vreo 200 km cu 160 (Arad-Caransebes si Alesd-Oradea). În pregatire avem Ploiesti-Vicsani, Pascani-Iasi, o parte din Cluj-Coslariu si tunelurile Predeal si Balota de 7 km fiecare. Din experienta de pâna acum, între pregatire si dare în trafic trec cam 20 de ani. Asadar, cam asta va fi „reteaua” CFR de 160 km/h peste doua decenii. Ce ne lipseste sa mergem cu 200 km/h pe o linie „dreapta” cum e cea de Constanta? Principalul impediment este ca la peste 160 km/h mecanicii nu mai vad la timp semnalele luminoase de pe marginea caii ferate. Asa ca sistemul arhaic de semnalizare BLA, adus în România în 1960, trebuie înlocuit cu semnalizare în cabina mecanicului, folosita de multe decenii în alte tari. Uniunea Europeana impune si finanteaza sistemul de semnalizare ERTMS/ETCS si teoretic noi îl avem instalat pe Ghioroc-Curtici si în curs de instalare pe Sighisoara-Simeria, dar practic a functionat doar câteva zile pe zona pilot Buftea-Peris. Lipsa de interes pentru ERTMS din întreaga industrie feroviara, de la CFR SA la operatorii privati, nu ne da sperante ca se va depasi curând pragul de 160 km/h”, se mai precizeaza în postare. Trecerile la nivel sunt un alt factor major, semnaleaza Pro Infrastructura. ”Cresc foarte mult timpul de asteptare pentru soferi daca viteza maxima pe calea ferata este ridicata la 200. Proiectele de reconstructie de sute de milioane de euro pe coridorul Constanta-Curtici au prevazut, inexplicabil, pastrarea multor treceri la nivel, inclusiv cu drumuri judetene sau nationale! Chiar si studiile de fezabilitate aflate acum în derulare pe Ploiesti-Vicsani si Pascani-Iasi nu desfiinteaza toate trecerile la nivel cu drumuri judetene. Spre comparatie, în Germania mai exista doar 9 treceri la nivel pe linii de 200 km/h, toate cu drumuri locale sau agricole”, scrie în postare. ”Este aproape indecent sa vorbim de asemenea viteze în timp ce, cu toate reconstructiile faraonice de 160 km/h, unele finalizate în sfârsit dupa 10 ani de executie, altele în lucru si deja întârziate, altele în pregatire, restul retelei CFR este aproape de colaps, mare parte având scadenta la reparatie capitala. Sursa: g4media


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi