Germania va deconecta ultimele sale trei centrale nucleare pâna la sfârsitul zilei de sâmbata, punând capat unui program de sase decenii care a generat una dintre cele mai puternice miscari de protest din Europa. Este un deznodamânt foarte asteptat de ecologisti, care a cunoscut însa o scurta amânare din cauza razboiului din Ucraina, relateaza Reuters. La 6 ianuarie 1939, chimistii germani Otto Hahn si Fritz Strassmann au realizat cu succes prima fisiune nucleara din lume (scindarea atomilor pentru a produce energie). La 17 iunie 1961, prima centrala nucleara germana din Kahl (Bavaria) a furnizat pentru prima data energie electrica. Iar acum, pâna sâmbata la miezul noptii, ultimele trei centrale nucleare, de la centralele Isar II (Bavaria), Neckarwestheim (Baden-Wuerttemberg) si Emsland (Saxonia Inferioara), vor iesi din functiune, în timp ce Berlinul îsi pune în aplicare planul sau de a produce energie electrica complet regenerabila pâna în 2035. Dupa ani de tergiversari, Germania s-a angajat sa renunte definitiv la energia nucleara dupa ce cutremurul si tsunami-ul care au lovit centrala de la Fukushima din Japonia în 2011 a generat radiatii în aer si a îngrozit o întreaga lume, fiind al doilea cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie, dupa accidentul de la Cernobîl. Renuntarea definitiva la energie nucleara în Germania a fost amânata din vara anului trecut pâna în acest an, dupa ce invazia rusa în Ucraina a obligat Germania sa-si opreasca importurile de combustibili fosili din Rusia. Preturile au crescut vertiginos si au existat temeri ca va exista o criza energetica globala - dar acum Germania este din nou încrezatoare în ceea ce priveste aprovizionarea sa cu gaze si extinderea surselor regenerabile de energie. MARIREA SI DECADEREA ENERGIEI NUCLEARE GERMANE Era energiei nucleare comerciale a Germaniei a început odata cu punerea în functiune a reactorului Kahl, în 1961: a fost promovat cu entuziasm de politicieni, dar întâmpinat cu scepticism de companii. Apoi, sapte centrale comerciale s-au alaturat retelei, în primii ani, criza petroliera din anii 1970 contribuind la acceptarea publica. Cu toate acestea, expansiunea energiei nucleare a fost frânata pentru a nu afecta sectorul carbunelui, spune Nicolas Wendler, purtator de cuvânt al grupului industrial de tehnologie nucleara KernD. Totusi, în anii 1990, mai mult de o treime din energia electrica din Germania proaspat reunificata provenea de la 17 reactoare. În deceniul urmator, un guvern de coalitie care includea Verzii - partid care a luat nastere din miscarea antinucleara din anii 1970 - a introdus o lege ce urma sa duca la eliminarea treptata a tuturor reactoarelor pâna în jurul anului 2021. Guvernele conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel au abandonat si au revenit succesiv asupra acestui subiect - pâna la Fukushima. "O PROSTIE ECONOMICA" Arnold Vaatz, fost deputat al partidului Crestin-Democrat (CDU) al lui Merkel, spune ca decizia a fost, de asemenea, menita sa influenteze alegerile din landul Baden Wuerttemberg, unde aceasta problema face jocul Verzilor. "Am numit-o cea mai mare prostie economica a partidului de când (a fost prima data la guvernare - n.r.) în 1949 si ramân la parerea asta", a declarat Vaatz, unul dintre cei doar cinci parlamentari conservatori care s-au opus legii de renuntare la energia nucleara. Ultimele trei centrale ramase functionale au contribuit cu doar 5- la productia de electricitate din Germania în primele trei luni ale anului, potrivit Ministerului Economiei. Iar energia nucleara a reprezentat anul trecut doar 6- din productia de energie a Germaniei, fata de 44- din surse regenerabile, potrivit datelor biroului federal de statistica. Cu toate acestea, doua treimi dintre germani sunt în favoarea prelungirii duratei de viata a reactoarelor sau a reconectarii centralelor vechi la retea, doar 28- sustinând eliminarea treptata, potrivit unui sondaj realizat de institutul Forsa la începutul acestei saptamâni. "Cred ca acest lucru este cu siguranta alimentat în mare masura de teama ca situatia aprovizionarii pur si simplu nu este sigura", a comentat pentru Reuters analistul Forsa, Peter Matuschek. ARE GERMANIA SUFICIENTA ENERGIE? Guvernul sustine ca aprovizionarea este garantata dupa eliminarea treptata a energiei nucleare si ca Germania va continua sa exporte electricitate, invocând nivelurile ridicate de stocare a gazelor, noile terminale de gaze lichide de pe coasta de nord si extinderea energiilor regenerabile. Cu toate acestea, sustinatorii energiei nucleare spun ca Germania va trebui sa revina în cele din urma la energia nucleara daca doreste sa elimine treptat combustibilii fosili si sa îsi atinga obiectivul de a deveni neutra din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera în toate sectoarele pâna în 2045, deoarece energia eoliana si solara nu vor acoperi în totalitate cererea. "Prin renuntarea treptata la energia nucleara, Germania se angajeaza la carbune si gaz, deoarece nu exista întotdeauna suficient vânt sau soare", a declarat Rainer Klute, seful asociatiei non-profit pro-energie nucleara Nuklearia. "RADIOACTIVITATEA NU SE OPRESTE LA GRANITE" Odata cu sfârsitul erei energiei atomice, Germania trebuie sa gaseasca pâna în 2031 un depozit permanent pentru aproximativ 1.900 de containere cu deseuri nucleare puternic radioactive. "Mai sunt înca cel putin 60 de ani în fata noastra, de care vom avea nevoie pentru adunarea si depozitarea sigura pe termen lung a deseurilor", arata Wolfram Koenig, seful Biroului federal pentru siguranta gestionarii deseurilor nucleare. Guvernul recunoaste, de asemenea, ca exista în continuare probleme de siguranta, având în vedere ca vecinii Franta si Elvetia depind înca în mare masura de energia nucleara. "Radioactivitatea nu se opreste la granite", a declarat Inge Paulini, sefa Biroului german de protectie împotriva radiatiilor, mentionând ca sapte centrale din tarile vecine se afla la mai putin de 100 km de Germania.
