Asa numita ”generatie a decreteilor” (cei nascuti în perioada 1966 -1971) va fi prima care va suporta prevederile noii Legi a Pensiilor, tocmai pentru ca ea s-a aflat în primele cohorte ale somerilor intrati în piata muncii la începutul anilor 90. Problema vine din cel putin doua directii. Prima se refera la schimbarea modului de calculare a stagiului de cotizare, iar cea de-a doua se refera la cresterea sperantei de viata, în functie de care urmeaza sa creasca vârsta de pensionare. Aceste doua directii sunt coroborate si cu faptul ca anul 2024 va fi ultimul cu cresteri electorale de pensii, lucru care va duce la dezavantajarea celor care se vor retrage din activitate ulterior, comparativ cu generatiile care s-au pensionat pâna acum si au beneficiat si de un alt stagiu de cotizare, si de lipsa legaturii dintre varsta de pensionare si speranta de viata, si de majorarile electorale de pensii. Daca regulile de indexare a pensiilor din lege nu se respecta, fie se vor aplica anumite corectii fiscale pentru angajati si companii, fie se vor înaspri conditiile de pensionare. Legea a fost elaborata pentru a încerca sa mentina functional sistemul public de pensii, în contextul evolutiilor demografice extrem de pesimiste prognozate de Comisia Europene: numarul persoanelor peste 65 de ani va urca de la 3,8 milioane în 2022, la peste 4,4 milioane în 2040, în timp ce populatia ocupata va avea un parcurs contrar, de scadere de la 7,6 milioane, la 6,4 milioane. „Trendul va fi din ce în ce mai accentuat, ceea ce va genera dificultati în a mentine sustenabilitatea sistemului public de pensii”, atrage atentia o analiza a confederatiei Nationale a Blocului National Sindical (BNS) trimisa Comisiei Europene. Vezi mai multe detalii pe cursdeguvernare.ro
