Istoricul Laurentiu Radvan, profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC), a consultat o expozitie de fotografii inedite descoperite în Arhivele Nationale ale Frantei: participarea României la Expozitia Universala de la Paris, din 1867, la doar câtiva ani dupa formarea statului român. Expozitiile Universale au marcat secolul al XIX-lea si prima parte din secolul al XX-lea si sunt echivalentul unor târguri internationale de inventica de astazi: se prezentau ultimele descoperiri industriale si stiintifice. Istoricul Laurentiu Radvan spune ca au fost precursoare ale olimpiadelor în plan economic, devenind în scurt timp o povara prea mare pentru ca o tara sa poata gazdui, din cauza costurilor enorme presupuse. „România a cautat de la început sa participe, la editia din 1851, dinainte de unire, Moldova trimitând câteva produse, care au fost însa expuse sub pavilionul puterii suzerane, Imperiul Otoman. În 1862, Principatele Unite vor dori sa aiba pavilion separat la Londra, însa Turcia se va opune, iar Comisia Imperiala Britanica va refuza cererea tânarului stat român. Prima editie la care România va participa cu un pavilion propriu va fi prin urmare cea din 1867, organizata la Paris pe Champ de Mars. La aceasta editie va fi prezent un numar record de tari, 42, iar în cele sapte luni în care a functionat, se estimeaza ca expozitia a atras nu mai putin de 15 milioane de vizitatori”, a explicat prof.dr. Laurentiu Radvan. Organizatorii au angajat un fotograf francez pentru a documenta expozitia în imagini, iar acesta a realizat un album care se poate consulta pe site-ul Arhivelor Nationale ale Frantei. Istoricul iesean explica faptul ca este un album foarte important pentru tara noastra, fiind surprinse imagini în premiera cu pavilionul României si cu ce ne reprezenta la momentul respectiv. „Tara noastra fusese acceptata sa participe înca din 1865, an în care au început pregatirile, ca reprezentant al nostru la Comisia Imperiala fiind desemnat arheologul Alexandru Odobescu. Imaginile surprind atât pavilionul extern al României, cât si cel din interior. La interior se aflau principalele exponate, gazduite în galeria cu nr. VI, alaturi de tari precum Rusia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Grecia, Portugalia si Spania, nu departe fiind si standul Statului Papal”, a completat istoricul. Portrete ale domnitorilor, antichitati care atesta originea latina România s-a prezentat cu un stand care avea pe margini instalate obiecte adunate din aproape toate judetele tarii. Au fost solicitate, de fapt, obiecte si produse din toata tara, dar unii prefecti au raspuns negativ, spunând ca în judetele lor „nu se afla astfel de lucruri sau nimeni nu doreste sa participe”. Cea mai impresionanta din punct de vedere vizual este zona cu cele doua turle inspirate dupa cele de la Manastirea Curtea de Arges. În interior a fost amenajata o sectiune de arta, la intrare era una cu atelaje, cât si o zona cu manechine care prezentau costume nationale sau obiecte de vestimentatie. „Erau animale si pasari împaiate, instrumente muzicale, câteva tablouri, carti si piese de mobila, diverse produse agricole, toate demonstrând caracterul înca rural al societatii românesti. La partea de imagini, merita mentionate si desenele care înfatisau biserica Trei Ierarhi din Iasi, portretele lui Neagoe Basarab si Carol I, alaturi de o macheta din lemn a bisericii de la Curtea de Arges, dar si un bust din sare gema al lui Carol I (Napoleon III avea unul din acelasi material). Pentru a sublinia originea latina si vechimea poporului român s-a adus si o colectie de antichitati, în care piesa de rezistenta era reprezentata de tezaurul «Closca cu puii de aur» de la Pietroasa”, a precizat prof.dr. Laurentiu Radvan. Afara, pe Champ de Mars, România a organizat un alt pavilion, construit de arhitectul Ambroise Baudry. Edificiul era de tip bizantin, avea trei turle, era inspirat tot dupa biserica de la Curtea de Arges, pentru pridvor fiind preluat modelul de la biserica Stavropoleos din Bucuresti. Imaginile din albumul lui Pierre Petit surprind atât standul din interior, cu modul sau de organizare, respectiv produsele expuse, cât si pavilionul exterior, inclusiv planurile acestuia. „Fotografiile sunt valoroase si datorita vechimii lor, de 155 de ani, si pentru ca surprind ceea ce pâna acum se stia doar din surse scrise”, a mai spus istoricul iesean.
