Procesul dintre Consiliul Judetean Iasi si firma care a reabilitat axa rutiera Iasi - Vaslui prin Scânteia si Rebricea scoate la iveala un amanunt uluitor. Concret, proiectul unuia dintre cele mai folosite drumuri interjudetene ce pleaca din Iasi prevede ca acesta se adreseaza doar traficului usor, nu si camioanelor grele. Mai mult, chiar si Centura Sud a Iasului are din proiect întreaga descarcare de trafic, mai ales cel greu, tot pe acest drum, în Lunca Cetatuii, Pe aceasta axa de drum circula acum majoritatea tirurilor grele ce pleaca din Iasi spre Sud, ba chiar si buna parte din traficul usor ce anterior mergea pe DN 24, prin Schitu Duca. Motivul: prin Scânteia e mai liber si, fiind ruta secundara, e si lipsit de radare ori alte controale. Urmarea: drumul a ajuns acum plin de gropi si cratere, la numai câtiva ani de la inaugurare. Mai grav: vom mai sta multa vreme cu acest drum asa, pentru ca înca nu se stie cine ar trebui sa-l repare. Cum s-a ajuns la aceasta situatie absurda, pe larg, în rândurile de mai jos. Gropile din drumul Iasi - Scânteia - Vaslui încaiera Consiliul Judetean Iasi si firma vasluiana care a câstigat contractul de modernizare a soselei. Reprezentantii Transmir SRL Murgeni spun ca firma si-a îndeplinit obligatia de întretinere timp de cinci ani a drumului, si îsi cere înapoi garantia de buna-executie. De cealalta parte, CJ sustine ca reparatiile au fost prost facute si executate cu întârziere. Adevarul s-ar putea afla la mijloc: pe sosea circula autovehicule mult mai grele decât tonajul pentru care a fost proiectata. Trei sefi de CJ implicati: Flaiser, Simirad, Adomnitei Proiectul de modernizare a DJ 248 Iasi - Vaslui a fost întocmit în 2008, când Consiliul Judetean era condus de Lucian Flaiser. La acea data, se prevedea ranforsarea structurii existente cu doua straturi din beton asfaltic si unul de piatra sparta peste cel din balast existent, amenajarea rigolelor de scurgere a apelor, curatarea si decolmatarea podetelor. Lucrarile au fost scoase la licitatie de urmatorul presedinte al CJ, Constantin Simirad, în 2011, iar contractul a fost adjudecat de firma vasluiana Transmir SRL Murgeni, contra sumei de 38,9 milioane lei. Lucrarile s-au finalizat spre sfârsitul lui 2013, iar panglica inaugurala a fost taiata de presedintele de atunci al CJ, Cristian Adomnitei. Conform contractului initial, Transmir SRL se angaja sa asigure o garantie a lucrarilor de 5 ani de la data receptiei. Reprezentantii Transmir sustin ca pe parcursul acestor 5 ani firma a remediat toate deficientele semnalate, chiar daca majoritatea lor nu i-ar fi fost imputabile. Receptia finala a lucrarilor ar fi trebuit sa aiba loc în decembrie 2018, dar CJ a decalat data pâna în martie, invocând conditiile meteorologice. În martie 2019, s-a acordat un termen de remediere a problemelor aparute peste iarna, dar la începutul lunii mai Transmir SRL era informata de CJ ca receptia finala a fost respinsa pentru ca nu ar fi fost remediate deficientele semnalate. Ca urmare, Transmir SRL s-a adresat instantei, cerând obligarea CJ la eliberarea garantiei de buna-executie a lucrarilor. Conform actiunii înaintate de Transmir, „faiantarea” asfaltului, fisurile longitudinale, gropile si denivelarile au aparut din cauza traficului greu si a lipsei unor straturi de rezistenta corespunzatoare. Or, spun cei de la Transmir, firma executase proiectul ce-i fusese încredintat, care nu prevedea structura de rezistenta pentru trafic greu, si nu putea fi tinuta responsabila de deficientele acestuia. În replica, reprezentantii CJ au afirmat ca firma nu a luat masuri pentru remedierea deficientelor, ori le-a luat cu întârziere, ceea ce a condus la amplificarea problemelor. „A existat o ampla corespondenta cu reclamanta, prin care i s-a solicitat a remedia deficientele aparute, dar aceasta nu s-a conformat, motiv pentru care, în prezent, drumul se prezinta în stare proasta. Reclamanta nu si-a îndeplinit obligatiile contractuale, nu a convocat nici un reprezentant al sau în perioada de garantie, nu a furnizat nici un document pentru calitatea materialelor folosite, astfel încât majoritatea lucrarilor efectuate au cedat. Nu au fost efectuate operatiuni de amorsare a suprafetelor frezate, au fost executate lucrari iarna, când carosabilul era acoperit cu zapada, materialul rezultat în urma frezarii suprafetelor a fost aruncat în santurile adiacente drumului, blocând scurgerea apelor”, au aratat oficialii CJ. Tribunalul da dreptate firmei Dosarul a fost analizat de magistratii Tribunalului iesean. Acestia au constatat ca nu se poate vorbi de o rea-credinta a constructorului, acesta informând periodic CJ asupra lucrarilor efectuate pentru eliminarea fagaselor si gropilor aparute în carosabil. Potrivit mai multor adrese din 2014, Transmir SRL anunta „faptul ca fisurile longitudinale nu au aparut ca urmare a lucrarilor sale necorespunzatoare, ci din cauza traficului cu autovehicule de tonaj mare”. În paralel, Transmir SRL se adresase si Directiei Judetene de Administrare a Drumurilor si Podurilor, din subordinea CJ, si Inspectoratului Politiei Judetene pentru luarea masurilor necesare interzicerii traficului greu. Asta deoarece proiectul nu prevedea ca drumul sa fie destinat traficului de camioane grele. Pentru clarificarea situatiei, judecatorii au dispus la începutul anului trecut efectuarea unei expertize de specialitate. Rezultatele acesteia au venit în sprijinul afirmatiilor Transmir SRL. „Expertul a mentionat ca, potrivit documentelor puse la dispozitie de parti, pe drum circula frecvent autovehicule cu masa maxima totala mai mare decât cea admisa, ceea ce a determinat degradari ale carosabilului. În opinia expertului, neconformitatile aparute au drept cauza unele erori de proiectare, în special pe sectorul de drum aflat pe teritoriul judetului Iasi, unde nu s-a tinut cont de recomandarile studiului geotehnic si exploatarea necorespunzatoare a drumului. Expertul a mai constatat ca în procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor din 2013 nu se mentioneaza nici o neconformitate. S-a mai aratat ca pârâtul avea obligatia de a semnaliza pe drumul respectiv interdictia circulatiei autovehiculelor cu masa totala mai mare de 30 tone, iar la data efectuarii expertizei aceasta semnalizare nu exista”, au retinut judecatorii. Acestia au dispus obligarea CJ la eliberarea garantiei de buna executie, în valoare de 584.000 lei, ca si la plata de catre institutia publica a sumei de 15.500 lei, reprezentând taxa judiciara de timbru si onorariu expertului. CJ a contestat sentinta, Curtea de Apel urmând sa ia cazul în discutie pe 15 septembrie.
