Politehnica Iasi a ratat posibilitatea de a sta în perioada de întrerupere a campionatului pe o pozitie care duce în elita, a treia a Ligii a II-a, esalon în care liderul, Steaua Bucuresti, nu are drept de promovare. Poli nu a reusit decât o remiza sâmbata, la Brasov, cu o echipa care în vara a evitat retrogradarea abia dupa baraj si care are grave probleme financiare, ardelenii fiind la un pas de depunctare din cauza necazurilor economice. Astfel, Iasul, care urca pe III în cazul unui succes, este pe locul IV înaintea ultimului meci al rundei a XIV-a, care va avea loc azi, de la ora 20:30, la Galati, între Otelul si Minaur. Dupa rezultatul (2-2) de pe arena brasoveana „Tineretului”, unde „adevarata” Politehnica câstiga memorabilul baraj de la Brasov, de pe 25 iunie 1995, si bifa prima promovare de dupa 1989 în Liga I, în Copou un ochi râde, altul plânge. Daca luam în calcul aspectul general al partidei si statistica, Poli ar trebui sa fie foarte multumita cu remiza. Prima repriza a fost echilibrata, în timp ce a doua a fost dominata de gazde, net în primul si ultimul sfert de ora. Tragând linie si amintind cifrele, care vorbesc de la sine (18-7 la suturi, 6-5 la încercari pe poarta, 5-1 la ocazii importante, 1-0 la bare, 7-2 la cornere), e limpede ca brasovenii au de ce sa regrete ca nu au câstigat. Daca însa luam în calcul faptul ca oaspetii au fost egalati în ultimul minut de prelungiri, atunci e firesc ca iesenii sa se simta frustrati ca au irosit o victorie pe care au avut-o în mâna, chiar daca cu sansa. Intrând mai în amanuntul evolutiei oaspetilor, si aici au fost cazuri în care iesenii au avut paharul doar pe jumatate plin. Cel mai bun exemplu este al portarului Jankov. Jumatatea plina a însemnat scoaterea unor mingi pe care scria „gol” cu litere mari (au fost cel putin trei interventii de efect ale portarului Politehnicii), iar cea goala a fost primirea golului din prelungiri, când nord-macedoneanul putea face mai mult. Ramânând la capitolul problemele Politehnicii, a surprins neplacut numarul ridicat de ocazii de gol pe care Brasov si le-a creat în fata unei echipe recunoscute pentru siguranta defensivei. Acest lucru a fost consecinta mai multor factori. Faptul ca gazdele au doi atacanti, Chica-Rosa si Angelov, mai de Doamne-ajuta fata de cei întâlniti pâna acum, evolutia ezitanta a fundasilor ieseni, dar si protectia scazuta asigurata de mijlocasi: aripile Dumitru si Hlistei nu au facut faza defensiva cum trebuie, Vasvari, un exemplu de daruire si „omul meciului” tinând cont de cele doua reusite, are deficit de viteza, iar Marchioni a bifat unul dintre cele mai modeste meciuri de când a venit în Copou, argentinianul fiind înlocuit. Problemele nu au fost remediate nici de schimbarea efectuata în zona centrala, inovatia încercata de Grozavu, folosirea lui Fosu-Mensah (adus ca fundas dreapta în vara) închizator, fiind abandonata dupa doar 20 de minute, când olandezul i-a lasat locul lui Tincu. Poli a suferit nu numai în aparare, ci si în atac. Cu putine mingi utile de la mijlocasi (Roman a fost absent), dar si neinspirat, vârful Harrison a bifat un nou joc modest, iar Hlistei s-a desprins rar din marcaj, aparitiile lui în zona centrala generând un singur sut. Iasul a înscris totusi de doua ori, ca urmare a faptului ca a beneficiat de un penalty extrem de usor acordat (arbitrajul, analizat în amanunt în cronica de ieri, a nemultumit ambele echipe) si a unei gafe uriase comise de crudul portar Micu (21 ani). Revenind la plusuri, trebuie remarcat faptul ca Politehnica a avut, cel putin în prima repriza, o agresivitate peste medie, care a mai temperat elanul unei echipe gazda ce are ca principal atu determinarea. Tinând cont de toate aspectele amintite, pauza actuala prinde foarte bine pentru Poli, care are timp suficient de reglaje pâna la ora meciului cu Dinamo Bucuresti, de saptamâna viitoare.
