Fostul subprefect Bogdan Abalasi cere despagubiri de la Ministerul Sanatatii. Abalasi a fost angajat pe un post de consilier în cadrul departamentului de monitorizare a proiectelor spitalelor regionale de urgente în noiembrie 2018. Un an mai târziu, Ministerul a încercat fara succes sa scape de el. Stresul provocat de aceasta actiune a fost evaluat de Abalasi la 100.000 de euro. În actiunea depusa la Tribunal în februarie 2022, Abalasi reclama ca a fost angajat la Ministerul Sanatatii, în decembrie 2018, pe o perioada determinata de trei ani. Desi angajarea fusese facuta în urma unui concurs organizat de Ministerul Sanatatii, acelasi minister cerea în vara anului urmator anularea propriului concurs, în cadrul unui proces deschis la Curtea ieseana de Apel. Principalul motiv invocat de minister fusese acela ca Abalasi nu ar fi detinut vechimea minima în munca de 6,5 ani în specialitatea studiilor absolvite. Procesul a fost pierdut în cele din urma de minister, iar Abalasi ramasese în functie, dar în opinia sa, actiunea prilejuise patarea imaginii sale si exercitarea de presiuni în presa. Doar în cazul lui, ministerul ceruse anularea concursului de angajare, desi la aceeasi data si în aceleasi conditii, mai fusesera angajate si alte persoane. Imaginea sa ar fi fost afectata, dar si starea sanatatii i s-ar fi agravat. El a pus pe seama stresului diagnosticul de psoriazis primit în noiembrie 2021. „Este evident faptul ca atunci când o persoana este supusa unor minciuni si jigniri publice sa se consume si sa fie stresata, deoarece imaginea unei persoane este unul din principalele atribute ale personalitatii sale, având în vedere ca exprima originalitatea sa si îi permite sa se diferentieze de ceilalti. Dreptul persoanei la protejarea imaginii sale constituie, astfel, una din conditiile esentiale ale dezvoltarii sale personale. Pârâtul (Ministerul Sanatatii, n.r.) a produs un prejudiciu semnificativ ca urmare a discreditarii sale profesionale si a încalcarii dreptului la reputatie si la imagine printr-o actiune abuziva în instanta”, a precizat Abalasi în fata instantei. El a cerut daune morale în valoare de 100.000 euro pentru „conduita ostila” la care ar fi fost supus. De cealalta parte, reprezentantii Ministerului Sanatatii au apreciat ca nu se poate vorbi de vreo fapta ilicita, de vreun prejudiciu ori de vreo legatura de cauzalitate între actiunile institutiei si starea de sanatate a lui Abalasi sau reputatia sa. Ministerul doar pusese în discutie îndeplinirea conditiilor de participare la concurs si pierduse actiunea în instanta, fara ca Abalasi sa fie sanctionat ori concediat. Conform legii, pentru atragerea raspunderii este necesara existenta unei fapte ilicite. Magistratii Tribunalului au apreciat ca actiunile Ministerului Sanatatii în privinta lui Abalasi nu pot fi considerate ca nelegale sau efectuate cu rea-credinta, câta vreme acesta si-a pastrat locul de munca. „Discutarea îndeplinirii sau nu a conditiilor de participare pentru ocuparea functiei contractuale nu poate fi o actiune prejudiciabila si discriminatorie, în lipsa unei masuri de sanctionare sau concediere. Faptul ca pârâtul initiator a solicitat anularea concursului doar în ceea ce îl priveste pe reclamant desi au fost si alte persoane angajate în acelasi timp si pe pozitii similare, nu dovedeste un tratament inechitabil, în conditiile în care instanta de contencios administrativ a fost chemata sa stabileasca interpretarea notiunii de vechime în specialitate studiilor”, au argumentat judecatorii. Acestia au apreciat de asemenea ca ministerul nu poate fi facut responsabil pentru articolele din presa invocate de Abalasi, în care acesta era calificat drept „fripturist”, „politruc de cariera” ori „vânator de sinecuri”, câta vreme ele nu fusesera generate de o pozitie publica a ministerului. De altfel, însusi Ministerul Sanatatii era obiect al criticii în articolele respective. Abalasi nu furnizase nici vreo proba ca psoriazisul i-ar fi fost declansat de actiunile ministerului îndreptate împotriva sa. Judecatorii au apreciat ca stresul invocat de Abalasi ori starea de suparare relatata de martori s-ar fi putut datora la fel de bine activitatii politice desfasurate de acesta în scopul constituirii organizatiilor locale ale Pro România, partid din care facea parte. Actiunea în instanta demarata de Abalasi a fost respinsa, ca neîntemeiata. Înfrângerea în prima instanta nu l-a descurajat însa pe fostul subprefect. Apelul împotriva sentintei Tribunalului a fost înregistrat pe rolul instantei superioare joi. Curtea de Apel urmeaza sa stabileasca primul termen de judecata.
