Fostul primar al comunei Popricani încearca sa obtina reabilitarea în fata legii. Otonel Slabu a devenit cunoscut prin faptul ca un proiect implementat cu picioarele a dus la blocarea conturilor primariei ani de zile, dar si prin conflictele sale cu legea. Doua dosare l-au trimis de altfel în închisoare. Pensionar si dator statului pâna peste cap, Slabu a cerut curatarea cazierului. Comuna Popricani a facut parte din grupul de localitati din mediul rural în care Consiliul Judetean a implementat unul dintre primele programe de investitii cu fonduri europene, înca înainte de aderarea României la Uniunea Europeana. În Popricani a fost asfaltat în 2001 un drum comunal spre Movileni, valoarea investitiei ridicându-se la aproximativ un milion de euro. Dupa doar un an, drumul era praf, iar Comisia Europeana si-a cerut banii înapoi. Aflata în imposibilitatea de a returna banii, comuna a ajuns sa aiba conturile blocate, în 2012, în timpul mandatului lui Slabu. Situatia a fost rezolvata abia în 2016, când datoriile comunei au fost preluate la bugetul national. În 2013, Otonel Slabu a fost condamnat pentru frauda cu fonduri europene, într-un proces initiat de DNA. Ca primar, Slabu semnase o serie de documente care atestau în fals ca un fermier dispunea de 1.045 ha de teren în arenda, pe care pasteau 2.100 de oi, 240 de cai si 780 de bovine. Fermierul a obtinut astfel 1,23 milioane lei, ca subventie de pasunat. Pentru complicitatea sa, Slabu a fost condamnat la 5 ani de închisoare, fiind obligat ca, în solidar cu alte trei persoane, sa returneze banii încasati ilegal. O a doua condamnare a survenit în 2019, tot pentru fapte din timpul mandatului de primar. Comuna beneficiase de o alocare bugetara de 360.000 lei, pentru plata arieratelor, respectiv a datoriilor catre diversi furnizori. Grosul banilor, respectiv 350.000 lei, fusesera deturnati însa de primar, fiind folositi pentru cheltuieli de personal, iluminat sau refacerea trotuarelor. O parte a banilor au fost recuperati, dar Slabu a ramas dator cu 227.000 lei, cu tot cu penalitati. Slabu a petrecut în închisoare trei ani, fiind liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa neexecutata de 746 zile. Una dintre conditiile pentru liberarea înainte de termen este, conform legii, plata în întregime a obligatiilor civile. Slabu a avut însa noroc, faptele pentru care fusese condamnat fiind comise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Vechiul Cod nu conditiona liberarea de plata daunelor civile, iar Slabu a beneficiat de prevederile legii penale mai favorabile. În decembrie anul trecut, fostul primar a cerut reabilitarea judecatoreasca. Procedura duce la eliminarea oricaror consecinte juridice si sociale ale condamnarii. Situatia penala a fostului condamnat devine similara cu cea a unei persoane care nu a intrat niciodata în conflict cu legea. Fostul condamnat se va bucura de toate drepturile si privilegiile publice, inclusiv cele politice. Pentru condamnarile de pâna la cinci ani de închisoare, reabilitarea poate fi solicitata dupa împlinirea a minim patru ani de la liberare. Slabu fusese liberat în 2018, asa ca termenul legal pentru a solicita reabilitarea se împlinise. A doua conditie, cea de a nu mai fi încalcat legea, era si ea îndeplinita. A treia conditie este însa, ca si în cazul liberarii conditionate, plata în întregime a obligatiilor civile. Or, Slabu trebuia sa plateasca singur 277.000 lei si, în solidar, alte 1,23 milioane lei. Primul rând de datorii fusese solutionat între timp. Din a doua suma însa, s-au recuperat pâna acum doar 81.700 lei, fiind începuta executarea silita. Acest fapt, ca si lipsa de mijloace financiare a fostului primar, au înclinat balanta în favoarea lui. Magistratii Tribunalului l-au considerat prea sarac pentru a se putea spera ca va plati. „Referitor la posibilitatile petentului de a plati restul despagubirilor neachitate, în afara cadrului executarii silite, înscrisurile depuse la dosarul cauzei atesta ca acesta are capacitatea de munca pierduta în totalitate, nu figureaza cu alte bunuri imobile, adeverintele de venit atestând ca acesta a realizat venituri reduse. În concluzie, fata de faptul ca o parte importanta a prejudiciului a fost recuperata, iar pentru restul nerecuperat exista o procedura de executare silita în derulare, având în vedere ca petentul nu mai figureaza cu datorii stabilite prin cea de-a doua sentinta de condamnare, vazând si ca neplata în continuare a restului debitului nu se datoreaza relei-credinte, ci incapacitatii de munca si lipsei de venituri, instanta constata ca neîndeplinirea obligatiei de despagubire nu este imputabila petentului”, au apreciat judecatorii, care au dispus aprobarea reabilitarii. Solutia Tribunalului nu a fost însa pe placul reprezentantilor Ministerului Public. Procurorii au facut contestat-o, dosarul intrând pe rolul Curtii de Apel.
