Fosta mare sportiva Ileana Gyulai Ienei, sotia lui Emeric Ienei, a încetat din viata, miercuri, la vârsta de 75 de ani, informeaza Steaua TV. “Ileana Gyulai Ienei, sotia antrenorului care a realizat cea mai mare performanta a fotbalului românesc, s-a stins, astazi, din viata, la vârsta de 75 de ani. Campioana mondiala în 1969 si dubla medaliata cu bronz la Jocurile Olimpice de la Mexico (1968) si Munchen (1972) cu echipa de floreta a României, Ileana Gyulai Ienei, ne-a povestit într-un interviu, în urma cu un an, cum a trait finala de la Sevilla”, se arata pe pagina de Facebook a Steaua TV, televiziunea clubului sportiv Steaua. Potrivit COSR, Ileana Gyulai (devenita Drâmba, dupa prima casatorie cu Ionel Drâmba, cel dintâi campion olimpic al scrimei românesti si mai apoi Ienei, dupa cea de-a doua casatorie, cu jucatorul, ulterior antrenorul de fotbal Emeric Jenei) a început scrima la Satu Mare, la arma floreta, cu tehnicianul Alexandru Csipler, si s-a perfectionat sub îndrumarea antrenorului emerit Andrei Vâlcea, la Steaua Bucuresti. În 1965 a cucerit primul titlu national, la junioare, iar în 1966, 1967 si 1973 a îmbracat tricoul de campioana nationala la senioare. La echipe, a cucerit 15 titluri nationale, unul cu echipa Unio, iar pe celelalte cu Steaua. Pe plan international a debutat la Campionatele Mondiale de tineret de la Budapesta, în 1964, unde a cucerit medalia de argint, la individual, performanta pe care a reeditat-o la Rotterdam, anul urmator. În palmaresul sau, în competitiile individuale de anvergura, sunt nu mai putin de 11 medalii de aur, 14 de argint si sapte de bronz. Cele mai importante trofee dobândite la echipe au fost medaliile olimpice de bronz obtinute la Mexico City, în 1968 si la Munchen, în 1972 si Cupa Campionilor Europeni care a intrat în posesia clubului Steaua, dupa ce echipa feminina de floreta, din care Ileana Gyulai a facut parte, s-a clasat pe primul loc la trei editii consecutive. În 1969, în Cuba, a devenit campioana mondiala cu echipa de floreta a României si a cucerit medalia de argint la individual. Tot la CM, la individual, a mai cucerit doua medalii de argint - la Paris, în 1965 si la Ankara, în 1970 si cinci de bronz, în 1967, 1973, 1974, 1977 si 1978 Dupa retragerea din activitatea competitionala, a lucrat ca antrenoare o scurta perioada de timp. A primit titlurile de Maestru al Sportului si Maestru Emerit al Sportului, iar în 2000 i-a fost conferita Crucea nationala “Serviciul credincios” clasa a III-a.
