Corina Preda, Dorohoi: Tatal meu este pensionar, dar a lucrat toata viata în industria mobilei. De ceva timp are probleme cu respiratia iar medicul lui de familie i-a recomandat sa vina la Iasi, la Spitalul Clinic de Recuperare, deoarece se teme nu fie debutul unei fibroze pulmonare. Doamna doctor i-a explicat ca a mai trimis si alti pacienti la spitalul din Iasi si au fost ajutati. Cum poate ajunge acolo si ce reprezinta aceasta boala. Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache, Sectia Clinica Recuperare Medicala Respiratorie, Spitalul Clinic de Recuperare, Iasi: ”Tatal dvs poate veni în Sectia Clinica Recuperare Medicala Respiratorie a Spitalului Clinic de Recuperare din Iasi, prezentând la internare trimiterea de la medicul de familie, cardul de sanatate, un cupon de pensie si documentele medicale pe care le detine. Dupa aceea, vom face investigatiile necesare stabilirii unui diagnostic si, evident, a unui tratament. În ce priveste fibroza pulmonara, aceasta este o afectiune care are caracter progresiv, în care tesutul pulmonar se cicatrizeaza si devine rigid, ceea ce duce la deteriorarea functiei respiratorii si la scaderea capacitatii de oxigenare a sângelui. Aceasta este o boala pulmonara interstitiala, ceea ce înseamna ca afecteaza tesutul dintre alveolele pulmonare. Exista mai multe tipuri de fibroza pulmonara, care pot fi clasificate în functie de cauzele lor. Fibroza pulmonara idiopatica este cea mai comuna si severa forma de fibroza pulmonara, iar cauza ei este necunoscuta. Alte forme de fibroza pulmonara sunt asociate cu boli sistemice, precum sclerodermia sau artrita reumatoida, sau cu expunerea la factori externi, cum ar fi expunerea la azbest sau la unele medicamente. Fibroza pulmonara afecteaza plamânii, prin cicatrizarea si rigiditatea tesutului pulmonar, ceea ce duce la scaderea elasticitatii plamânilor, îngreunarea expansiunii acestora în timpul inspiratiei si împiedicarea transferului normal de oxigen catre sânge. În timp, plamânii devin mai mici si mai putin eficienti în aprovizionarea organismului cu oxigen. Aceasta afectiune poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii bolnavilor si poate avea un prognostic sever. Prognosticul variaza în functie de tipul de fibroza pulmonara si de starea generala de sanatate a pacientului. Expunerea la substante nocive poate fi una dintre cauze. De exemplu, azbestul, siliciul sau praful de lemn si metale pot provoca inflamatie si fibroza prin acumularea de particule în plamâni. Infectiile virale în special cu virusul SARS-CoV2 (COVID-19) sau bacteriene pot fi un alt factor de risc pentru dezvoltarea fibrozei pulmonare. Dar si predispozitia genetica sau bolile autoimune, precum sclerodermia si artrita reumatoida. Alti factori de risc, cum ar fi vârsta, fumatul si bolile gastroesofagiene, pot agrava inflamatia si deteriorarea plamânilor. Simptomele comune principale sunt dificultatile de respiratie, care apar din cauza afectarii schimbului de gaze dintre plamâni si sânge, ce duc la la dificultati de respiratie (dispnee) cu îngreunarea inspirului si lipsa de oxigen. Acest simptom poate varia în intensitate si se poate agrava în timp, afectând activitatile de zi cu zi. Alte simptome care pot indica fibroza pulmonara sunt: tusea seaca persistenta; oboseala si pierderea în greutate; dureri în piept, degetele în forma de ciocan (hipocratice) si cianoza (colorarea albastra a pielii si a mucoaselor cauzata de scaderea saturatiei oxigenului în sânge). Testele imagistice, cum ar fi radiografia toracica si tomografia computerizata (CT), sunt folosite pentru diagnosticarea fibrozei pulmonare. Acestea permit vizualizarea modificarilor structurale si a cicatricilor de la nivelul plamânilor. Testele de explorare functionala respiratorie, cum ar fi spirometria si capacitatea de difuziune a monoxidului de carbon (DLCO), sunt utilizate pentru a evalua functionalitatea plamânilor si a sistemului respirator, în general. Aceste teste pot oferi informatii despre gradul de afectare a functiei respiratorii si pot fi utile în monitorizarea evolutiei bolii si a eficacitatii tratamentului. De asemenea, testele de sânge pot ajuta la identificarea unor posibile cauze ale bolii, cum ar fi bolile autoimune, infectiile sau problemele genetice. Tratamentul medicamentos consta în utilizarea de corticosteroizi, imunomodulatoare si antifibrotice. Aceste medicamente actioneaza pentru a ameliora simptomele si a încetini progresia bolii. Terapia cu oxigen poate ajuta la ameliorarea simptomelor, precum dificultatile de respiratie si oboseala si poate îmbunatati calitatea vietii pacientilor. Foarte important este programul de recuperare respiratorie, care include exercitii fizice, educatie medicala si consiliere pentru a ajuta pacientii sa-si îmbuntateasca functia respiratorie, sa li se reduca simptomele si sa îsi îmbunatateasca calitatea vietii. În sfârsit, transplantul de plamâni este o optiune de tratament pentru pacientii aflati în stadiu avansat”.
