Ministrul Mediului, Mircea Fechet, afirma ca, în ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor, România are înca multe de facut, el subliniind ca cifrele raportate la Comisia Europeana sunt modeste. Ministrul afirma ca, ”în cel mai bun caz”, deseurile reciclabile ajung la groapa de gunoi, existând situatii în care ajung în ape sau paduri. ”Concluzia este ca, oricât s-ar chinui un primar, oricât s-ar chinui un ADI, oricât s-ar chinui reprezentantii unui judet, la sfârsit, în calitate de tara, atunci când raportam cifrele catre Comisia Europeana, adunam toate aceste eforturi individuale si concluzia nefericita este ca, din pacate, atât cifra în sine cât si tendinta e una extrem de modesta pentru România. În functie de cum numaram, ne învârtim în jurul cifrei de 14- deseuri colectate selectiv, ceea ce nu poate decât sa însemne ca la acest capitol România este codasa Europei”, a afirmat Mircea Fechet, vineri, în discursul tinut la a sasea conferinta regionala ”Reciclam în România”, dedicata promovarii campaniei privind colectarea separata a deseurilor. Ministrul afirma ca, desi în unele zone, cum este Brasovul, se remarca un ”progres formidabil” din anii 1990 si pâna în prezent, acest progres nu se remarca si în ceea ce priveste aerul curat sau gestionarea deseurilor. ”Degeaba ai o infrastructura foarte asemanatoare cu vestul Europei, degeaba ai o infrastructura scolara, medicala, de turism care sa fie competitiva cu orice alt stat dezvoltat din vestul Europei, daca atunci când te uiti în cifre constati ca la anumite capitole – si gestionarea deseurilor e unul dintre aceste capitole – baltim în jurul unei cifre extrem de rusinoase si e aproape inexplicabil cum un municipiu cu pretentiile pe care le are municipiul Brasov astazi înca nu are problema deseurilor rezolvata”, a adaugat ministrul. El a afirmat, în acest context, ca în municipiul Brasov înca exista un depozit municipal, dar sunt si alte probleme privind gestionarea deseurilor. Ministrul Mediului mai spune ca România produce anual 6-7 milioane de tone de deseuri, iar ”în cel mai bun caz, resurse pretioase” precum deseurile din plastic, sticla, aluminiu sau metal ajung la groapa de gunoi, ”asta daca nu cumva ajung în Dunare, în Delta sau în Marea Neagra, daca nu cumva ajung în padurile din jurul oraselor sau în cursurile de apa mai mici sau mai mari”.
