Fastingul poate creşte riscul de deces cardiovascular pe termen lung

O strategie populara de pierdere în greutate care limiteaza orele în care pot fi consumate calorii poate dubla aproape de doua ori riscul pe termen lung al unei persoane de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, potrivit unei noi cercetari, în special în rândul persoanelor cu boli cardiovasculare sau cancer. În termeni populari aceasta dieta este cunoscuta ca si fasting. Dar ramân întrebari cu privire la modul în care alimentatia restrictionata în functie de timp, care limiteaza consumul de calorii la o parte a zilei, afecteaza riscurile de boli de inima si de accident vascular cerebral. Studiile anterioare au sugerat ca acest tip de alimentatie poate reduce factorii de risc cardiovascular pe termen scurt, potrivit American Heart Association.  Noile cercetari sunt convingatoare În timp ce noile cercetari sunt convingatoare, motivele pentru care participantii au ales acest stil de alimentatie erau necunoscute, a declarat dr. Kenneth Mukamal, medic primar la Beth Israel Deaconess Medical Center si profesor de medicina la Harvard Medical School din Boston. Mukamal nu a fost implicat în studiu, care a fost prezentat luni la conferinta Epidemiologie, prevenire, stil de viata si sanatate cardiometabolica a Asociatiei Americane a Inimii din Chicago. "Acesta a fost un efort rezonabil de a analiza efectele pe termen lung ale unei alimentatii cu restrictii de timp", a spus el. "La prima vedere, nu sugereaza ca acest lucru este probabil sa fie benefic din punct de vedere cardiovascular si, într-adevar, a fost daunator. Dar ar putea exista motive de sanatate pentru a mânca într-un mod restrictionat în timp care ar face ca acest lucru sa para daunator, când nu este". Mukamal a spus ca este prea devreme pentru a concluziona ca oamenii ar trebui sa evite mâncatul cu restrictii de timp daca acest lucru îi ajuta sa îsi atinga obiectivele de pierdere în greutate. "În acest moment, daca oamenii doresc sa manânce pe o durata mai scurta si este mai usor pentru ei sa îsi mentina greutatea în acest fel, nu as folosi acest lucru ca un motiv pentru a nu o face", a spus el. Mâncatul restrictionat în timp, un tip de post intermitent, restrictioneaza de obicei aportul caloric la o fereastra de patru pâna la 12 ore. Cercetarile anterioare au aratat ca poate fi o strategie eficienta de pierdere în greutate, în special atunci când este combinata cu restrictii calorice. Studiile au sugerat, de asemenea, ca poate reduce tensiunea arteriala si alti indicatori cheie ai bolilor cardiovasculare pe o perioada scurta de timp la persoanele cu obezitate. Ce categorii sunt afectate? În noul studiu, cercetatorii au analizat datele alimentare dintr-un sondaj national efectuat pe 20.078 de adulti americani în vârsta de 49 de ani, în medie. În doua ocazii, acestia si-au amintit toate alimentele si bauturile pe care le-au consumat într-o perioada de 24 de ore. Persoanele care si-au redus alimentatia la o perioada de mai putin de opt ore în fiecare zi au fost de aproape doua ori mai predispuse sa moara din cauza bolilor cardiovasculare, care includ bolile de inima si accidentele vasculare cerebrale, într-o perioada medie de urmarire de opt ani, în comparatie cu cei care au mâncat mesele pe o perioada de 12 pâna la 16 ore. Fereastra de masa de opt ore a fost asociata cu o mortalitate cardiovasculara mai mare în rândul populatiei generale, precum si al celor care aveau boli cardiovasculare preexistente sau cancer. Alimentatia cu restrictii de timp nu pare sa fi afectat riscul de a muri din toate cauzele combinate sau în mod specific din cauza cancerului. Dar la persoanele cu cancer, mâncatul mai mult de 16 ore într-o zi a fost asociat cu un risc mai mic de a muri de cancer. Constatarile sunt considerate preliminare pâna când rezultatele complete vor fi publicate într-o revista de specialitate.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi