În loc de motto: Se cauta vinovati./ Si se vor gasi./ Doara se gasesc/ în fiecare zi. Daca tot merge radioul (invariabil pe Radio România Actualitati/RRA) aproape fara întrerupere, cât timp îs în casa, evident ca îmi mai zgârie urechile câte o exprimare aiurea. Si am început sa-mi notez alunecarile alandala în materie de limbaj, mai micile ori mai putin micile gafe ale crainicilor, dar si ale invitatilor - politicieni ori alte personalitati publice, plus câte o formulare memorabila a vreunui cetatean oarecare. Iata prima: „...sigur ca ne dorim cât mai multa sanatate…”. Auzita în data de 7 septembrie a.c. de la o doctorita/ nutritionista, dupa stirile de la ora 21. Zau? „Cât mai multa sanatate”? Da' cum sa nu, unii ar cumpara-o la kilogram, daca ar putea. Cât mai multe kile de sanatate, sa fie! Poftim si a doua: „riscul de imunizare a fost foarte scazut…” Oi fi auzit bine? Sau a fost ceea ce în germana s-ar numi ein Verhörer? O auzenie (se spune una, tu auzi altceva, apropiat ca expresie), cum ar veni. Eu spun ca da, asa a spus crainica la stirile de la ora 7 de azi (21.09.21). O fi avut scris de infectare si a citit imunizare în schimb? La stirile de la ora 8, m-am lamurit: era vorba de „ritmul de imunizare”! Opt zile mai târziu, aud un barbat raspunzând astfel la întrebarea de ce se vaccineaza: „Am luat legatura cu medicii mei, si…”! Si l-au sfatuit sa se vaccineze, desigur. Dar sintagma „medicii mei” mi-a placut la nebunie - iata, exista cetateni români care au cel putin doi medici la îndemâna! Pe când înca era premier plin si în plina campanie interna pentru sefia PNL, Florin Cîtu, pesemne ca sa transmita ideea de autoritate, a declarat ca vrea sa afle (de la institutiile responsabile), citez din memorie, „cum au pregatit valul patru”. Lunea trecuta, ditamai presedintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr.univ. Daniel Coriu, invitat/ intervievat de RRA la 8 si jumatate, parca l-a copiat pe Cîtu, vorbind si el de pregatirea valului patru. „Ei /italienii, parca/ deja pregateau valul patru…” Poftim? Valul patru n-a venit el asa, de capul lui, ci a fost pregatit de cineva, de autoritati chiar? Okay, stiu ce-au vrut sa spuna si unul, si altul. Dar ar fi stricat sa se exprime corect nu doar gramatical, ci si logic, deci neinterpretabil aiurea? Un sef de guvern si un profesor universitar, presedintele CMR pe deasupra, nu trebuiau decât sa puna în fata verbului un se: cum s-au pregatit pentru valul patru?, respectiv ei se pregateau deja pentru valul patru! Desigur, si mai bine ar fi fost sa vorbeasca de prevenirea si de combaterea valului patru, nu de pregatirea lui… Dar cea mai stridenta formulare am auzit-o vineri, la stirile de dimineata. Cum toate stirile se deschid cu pandemia, n-avea cum sa fie altfel nici de data asta. Si aud eu cum crainicul, pomenind de numarul deceselor, constata „o scadere usoara” de miercuri pe joi, de la recordul (absolut, daca bine am înteles) de 574 la 423. Ha?!? O scadere de ca. 26- e una usoara? De-ar scadea pretul la gaz metan (ca tot e una din temele zilei explozia preturilor) cu 26-, ar vorbi cineva de o scadere usoara? Niciodata! De-ar creste pretul la curent cu 26- (parca a si crescut, dar nu stiu eu exact cu cât…), ar invoca cineva vreo crestere usoara? Niciodata! Sigur, mai sunt si gafe nevinovate, mici alunecari de logica ce se pot explica prin faptul ca jurnalistii vorbesc în direct. Cum a fost cazul zilele trecute cu Alex Lancuzov, care, relatând despre darea în folosinta a 4 km din soseaua de centura (?) a orasului Satu Mare, a retinut ideea unei întârzieri de „cel putin un an”!? Cum adica? S-au dat în folosinta, orice întârziere fiind, deci, încheiata, si tu vorbesti de parca ar fi vorba de ceva din viitor? De ce n-o fi spus simplu: cu o întârziere de peste un an? Caci asta va fi fost problema: nu retinuse exact cu cât peste un an s-a întârziat… În fine, cea din urma, dar precis nu si ultima exprimare nefericita îi apartine comentatorului meciului Dinamo-Rapid/ Rapid-Dinamo?, care a spus despre un jucator iesit accidentat ca a fost, desigur, testat si anti-covid si a fost „depistat negativ”!? Concluzia? Precaritatea discursurilor publice e o problema deloc mica, mai ales daca gafelor gramaticale li se adauga si lipsuri în materie de logica. Asa ca, poftim, v-am livrat si eu un vinovat de criza pandemica din România, caci sa nu existe legatura între discursurile publice si ceata din mintea prea multor cetateni nu se poate. Astea fiind spuse, va urez cât mai multe depistari negative! Michael Astner este poet, traducator si publicist
