Dupa o „încalzire” în care a enumerat câteva proiecte trimise sau admise la o finantare totala de 800 de milioane de lei prin PNRR si prin alte programe, primarul Mihai Chirica si-a expus ieri punctul de vedere despre descinderea politistilor si procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. A fost „neplacut pentru institutia noastra, în conditiile în care o institutie publica administrativa emite zeci de mii de documente de-a lungul timpului”, a spus el, prezentând un calcul cu multe cifre. „În calitate de primar, în ceea ce priveste activitatea de urbanism, semnez si emit documente administrative de tip autorizatii de constructii în numar de 1.500-1.600 pe an, certificate de urbanism 4-5 mii pe an, în total 7 mii pe an. Pâna acum am emis circa 49 de mii de documente doar din cele doua sectiuni”, a facut el bilantul. Totusi, de remarcat ca acele documente din dosarul DIICOT se refereau la o cladire importanta, una simbol, din centrul Iasului - Hala Centrala -, iar etajatea acesteia nu are cum sa nu fie în atentia edilului sef, si deci nu poate fi bagata de primar printre cele 49.000 de decizii urbanistice semnate de primar, majoritatea lipsite de importanta edilitara. „Calitatea mea de ieri a fost cea de suspect, motivata de semnarea tuturor autorizatiilor de construire ale unui investitor local M.CHIM din 2015 si pâna în prezent. Pentru toate. Orice act administrativ legat de M.CHIM a facut obiectul acestei interventii de ieri”, a explicat Chirica motivul descinderii de miercuri. El a comparat actiunea cu o alta, petrecuta cu 11 ani si jumatate în urma, când „bin Laden a fost prins si anihilat 42 de puscasi marini; la Iasi au fost ieri în primarie 46”. „Nu am nici cea mai mica emotie” Mihai Chirica a adaugat ca anchetatorii puteau sa solicite documentele si, „daca nu esti în stare sa le depui la termen, din nestiinta sau rea-vointa, atunci pot apela la alte masuri ca sa îsi satisfaca aceasta necesitate”. El a admis ca, dupa audierile de la DIICOT, „indiferent de consecintele acestui dosar, este foarte clar ca cel vinovat trebuie sa plateasca - si eu sustin vehement acest lucru”. Primarul a spus ca nu are „nici cea mai mica emotie, nu doar la cauza M.CHIM-Zamosteanu, ci la orice alta cauza unde s-au cerut documente”. „Dar am foarte multa oboseala. E greu pentru un primar sa aiba luni parchet, marti pauza, miercuri parchet, joi pauza …presupun, ca ziua nu este gata, iar vineri o sa mai vedem. Nu e vorba doar de imaginea primarului, fiindca nu sunt în alegeri, sunt în mandat, e vorba de imaginea orasului nostru – iar ieri a fost una foarte proasta. Ori din cauza vinovatiei unor colegi de-ai mei, care vor trebui sa raspunda, sunt sigur de acest lucru, ori din cauza unui exces de zel care ne-a adus o imagine proasta. Nu suntem traficanti de droguri, nici spalatori de bani, nici infractiuni de natura economica”, a continuat el. Totusi, întrebat daca va candida la alegerile din 2024 cu patru dosare, el a încercat o gluma: „pâna în anul 2024 nu stim câte dosare vor fi: pot fi patru, pot disparea unele sau sa apara altele. Întrebarea nu e daca sunt dosare, ci daca sunt gasit vinovat sau daca am sau nu probitatea morala ca atunci când ma consider nevinovat sa candidez sau nu. O sa vedem atunci”. De ce urbanismul a devenit „un blestem” pentru primarul Iasului Primarul s-a aratat nemultumit de cum merg treburile la Directia Arhitectura si Urbanism. „Exista de doi ani trimiteri în parchet pentru câtiva angajati de la cadastru si abia luni s-au cerut date pentru acele dosare – cu sustragere de documente, cu falsificare a semnaturii primarului si alte lucruri descoperite la momentul respectiv. Pentru dosarul Vixen am descoperit aceste documente când a venit la supraetajare (a unui bloc din Moara de Vânt, n.r.), am facut raportul juridic, am trimis la doua parchete, DNA Iasi a venit sa ia documentele, dar erau la Parchetul Judecatoriei si le vor împarti”, a povestit el despre intentia de „a face lumina unde exista incertitudini”. În ceea ce îl priveste, „merg cu fruntea sus fiindca nu ma simt vinovat, n-am luat nimic, n-am dat nimic, n-am influentat si n-am cautat sa favorizez niciun investitor din acest oras. S-au construit în fiecare an pâna la 3.000 de apartamente receptionate. Sunt investitori de buna si de rea credinta. Tot noi am emis autorizatii, dar cei care nu au înteles ca exista un mecanism administrativ vor trebui sa plateasca în consecinta legii”. Însa, când a venit vorba despre solicitarile trimise la Primaria Iasi de Politia Locala, care reclama în 2016-2017 ca face receptia si edificarea cladirilor noi, solicitari ramase fara raspuns, primarul s-a aparat spunând ca actele administrative în baza carora politistii actionau nu au fost emise de el. Situatia a fost reparata în 2017, când procedurile respective au revenit primariei. „Îi doresc succes procurorului Horodniceanu la Bucuresti, va reprezenta Iasul acolo, sper sa fie o activitate de succes – si nu sunt ironic”, a mai spus primarul spre sfârsitul conferintei de presa. În final, Mihai Chirica a descris urbanismul drept „un blestem”, pentru ca „îmi manânca cel mai mult timp, îmi creeaza cel mai mare prejudiciu de imagine si are efectul cel mai mic în activitatea de dezvoltare a orasului, din perspectiva mea. Sigur, trebuie sa fie domeniu de locuire, trebuie sa fie retail, trebuie sa ne dezvoltam, dar nu trebuie sa îmi atraga atât de multa imagine proasta, ca nu e treaba mea”, s-a plâns primarul. „O armata de câteva zeci de persoane care lucreaza în urbanism ma transporta periodic... Stiti alta poveste decât urbanismul care sa ma cheme pe la interviuri?” (n.red. audieri la parchete), a întrebat retoric Chirica.
