Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene ar putea fi urmate de un scenariu în care principalele institutii UE - Comisia Europeana, Consiliul European si Parlamentul European - sa fie conduse de femei, comenteaza joi publicatia europeana Politico, citata de Agerpres. Dupa scrutinul european din iunie, functiile de presedinte al Comisiei, de presedinte al PE si de presedinte al Consiliului European, la care se adauga cea de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe, vor fi distribuite între principalele grupuri politice. În cercurile diplomatice de la Bruxelles au fost mentionate patru nume, toate femei, pentru functiile respective: Ursula von der Leyen pentru presedintia Comisiei Europene, post pe care îl detine deja din 2019; malteza Roberta Metsola pentru presedintia Parlamentului European, si ea în prezent în aceasta functie; actuala sefa a guvernului danez Mette Frederiksen pentru presedintia Consiliului European; si sefa executivului eston Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate. „Este 'dream team'-ul meu. Ar trimite un mesaj atât de puternic”, a declarat un diplomat european, sub rezerva anonimatului. Evident, înca nu a fost luata nicio decizie. Deseori exista surprize privind rezultatul negocierilor privind functiile respective (vezi cazul Ursulei von der Leyen din 2019) si sunt vehiculate multe nume de candidati barbati. În plus, decizia privind presedintia Parlamentului European le revine eurodeputatilor si partidelor politice europene mai degraba decât liderilor nationali. Însa exista multe elemente care fac ca aceasta combinatie sa aiba sens. Acest scenariu ar putea deveni realitate daca PPE si socialistii s-ar plasa pe primele doua pozitii în scrutinul europarlamentar, liberalii fiind cotati cu sansa a patra, potrivit unui sondaj publicat de Politico. Conform acestui sondaj, grupurile europarlamentare Identitate si Democratie (ID, dreapta extrema) si Conservatorii si Reformistii Europeni (ECR, dreapta) ar urma sa ocupe locurile 3 si 5 în alegerile europene, dar ele nu vor obtine nicio functie de top în UE, desi exista speculatii ca ECR ar putea da un vicepresedinte al Comisiei Europene. Astfel, conducerile Comisiei si Parlamentului ar ramâne în mâinile Partidului Popular European (din care fac parte Ursula von der Leyen si Roberta Metsola), dupa 2,5 ani presedintia Parlamentului European urmând sa treaca la un alt grup politic. Socialistii, prin Mette Frederiksen, ar obtine presedintia Consiliului European (o varianta discutata tot mai mult de diplomatii europeni), în timp ce liberalii (grupul Renew Europe) ar avea sefia diplomatiei europene, prin Kaja Kallas. Mai mult, în acest fel ar exista si un echilibru geografic, Estul urmând sa aiba o reprezentanta (estona Kallas), Vestul o alta (germanca Ursula von der Leyen), Nordul pe daneza Frederiksen si Sudul pe malteza Metsola. Daca se adauga acestei liste numele Christinei Lagarde, al carei mandat de presedinte al Bancii Centrale Europene expira în 2027, si Nadiei Calvino, devenita recent presedinta a Bancii Europene de Investitii, atunci cele mai puternice functii UE ar fi asigurate de femei, remarca Politico. Pâna acum, în functia de presedinte al Consiliului European s-au aflat trei barbati - belgienii Herman Van Rompuy si Charles Michel si polonezul Donald Tusk. Pâna în 2019, înainte de Ursula von der Leyen, Comisia Europeana a avut doar barbati în functia de presedinte. De la primele alegeri pentru Parlamentul European în 1979, doar trei din cei 17 presedinti au fost femei: Simone Veil, Nicole Fontaine si, acum, Roberta Metsola. În privinta comisiilor si grupurilor politice din Parlamentul European, femeile sunt subreprezentate. În prezent trei (Socialistii&Democratii, Verzii si Stânga) din cele grupuri politice sunt conduse de femei si doar sapte femei (comparativ cu 17 barbati) sunt presedinti de comisii europarlamentare.
