Endometrioza este o afectiune inflamatorie cronica dureroasa în care tesutul din mucoasa uterina creste în alte locuri. Simptomele pot include menstruatie dureroasa, dureri pelviene, relatii sexuale dificile sau dureroase si dificultati în a ramâne însarcinata. Adesea este nevoie de pâna la sapte ani pentru a obtine un diagnostic corect, care se face de obicei pe cale chirurgicala. Diagnosticul bazat doar pe constatarile ecografice sau pe simptome este acum acceptat. Se cunosc putine lucruri despre posibilele efecte asupra fertilitatii ale diferitelor tipuri de endometrioza, în special în anii de dinaintea diagnosticarii. Pentru a studia acest aspect, cercetatorii au analizat peste 18.000 de femei finlandeze cu vârste cuprinse între 15 si 49 de ani. Fiecare a avut o verificare chirurgicala pentru identificarea endometriozei între 1998 si 2012. Cercetatorii au comparat aceste femei cu mai mult de 35.000 de femei fara diagnostic de endometrioza. Femeile au fost urmarite pâna la: prima lor nastere vie, sterilizare, îndepartarea ovarelor sau a uterului sau pâna la diagnosticul chirurgical de endometrioza, oricare dintre acestea care a survenit prima. Femeile cu endometrioza au fost, de asemenea, împartite în patru grupuri în functie de tipul de endometrioza. Perioada medie de urmarire înainte de diagnosticul chirurgical a fost de 15,2 ani. Vârsta medie la momentul diagnosticului de endometrioza a fost de 35 de ani. Studiul a constatat ca femeile cu endometrioza nediagnosticata au avut mult mai putini copii decât omoloagele lor în anii care au precedat diagnosticul, potrivit unei noi cercetari. „Constatarile noastre sugereaza ca medicii care consulta femei care sufera de menstruatie dureroasa si dureri cronice pelvine, ar trebui sa tina cont de posibilitatea unui diagnostic de endometrioza si sa le trateze eficient”, a declarat liderul studiului, dr. Oskari Heikinheimo, de la Spitalul Universitar Helsinki din Finlanda. „Medicii ar trebui sa discute cu aceste femei despre posibilele efecte asupra fertilitatii lor, pe lânga efectele vârstei, iar afectarea fertilitatii ar trebui sa fie redusa la minimum prin oferirea fara întârziere a unui tratament relevant pentru endometrioza”, a mai spus el. Constatarile, publicate la 4 iulie în Human Reproduction, au fost consecvente indiferent de forma de endometrioza pe care o aveau femeile: ovariana, peritoneala, endometrioza profunda sau alte tipuri. Peste 7.300 de femei cu endometrioza, 40-, si peste 23.700 de femei fara endometrioza, 66-, au adus pe lume un copil viu în timpul perioadei de urmarire. Rata primelor nasteri vii în rândul femeilor cu endometrioza a fost la jumatate fata de cea a femeilor fara aceasta afectiune. De-a lungul deceniilor, s-a observat o rata din ce în ce mai mica a primei nasteri vii la femeile cu endometrioza, comparativ cu femeile fara aceasta afectiune. La femeile nascute în anii 1940, diferenta dintre ratele de nasteri vii dintre cele doua grupuri era de 28- înainte de diagnosticarea chirurgicala a endometriozei. Aceasta a crescut constant pâna la 87- în timpul anilor 1970. „Presupunem ca acest lucru este asociat cu vârsta mai înaintata a femeilor atunci când au primul copil, cu diagnosticarea chirurgicala mai timpurie a endometriozei si cu acumularea efectelor adverse ale endometriozei la femeile afectate de aceasta afectiune”, a declarat dr. Heikinheimo într-un comunicat. Femeile cu endometrioza au avut în medie 1,93 de copii înainte de a fi diagnosticate, comparativ cu 2,16 în cazul celor fara endometrioza. „Posibilul efect al endometriozei asupra numarului dorit de copii evidentiaza importanta diagnosticarii si a tratamentului precoce”, a mai spus dr. Heikinheimo. „Este important de mentionat ca acest studiu raporteaza nasteri vii înainte de un diagnostic definitiv de endometrioza”, a adaugat el. Cercetatorii intentioneaza acum sa raporteze ratele de fertilitate dupa diagnosticare si tratament. Includerea doar a endometriozei confirmate chirurgical ar fi putut exclude femeile cu simptome mai usoare, au spus cercetatorii. Acestia nu au avut date cu privire la faptul daca femeile doreau sa ramâna însarcinate si nu au putut exclude efectul tratamentelor de fertilitate. Cercetatorii au mai mentionat si faptul ca dimensiunea mare a esantionului a reprezentat un punct forte al studiului.
