Elevii români de a VIII-a au încredere mai mare în instituţiile europene decât în cele naţionale

Un studiu realizat la nivel international privind implicarea civica a elevilor de clasa a opta, cercetare care a inclus si România, arata ca elevii români au mai mare încredere în institutiile europene decât în cele nationale. Raportul dat publicitatii în urma studiului arata ca 69-, dintre elevii români au încredere totala si ridicata în Comisia Europeana, 68- dintre ei au încredere în Parlamentul European, si doar 44- arata acelasi nivel de încredere în Guvernul României. Raportul european al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 18 tari, inclusiv România, a fost publicat joi de Asociatia Internationala pentru Evaluarea Performantelor Educationale, iar concluziile privind România au fost publicate de Ministerul Educatiei. Cercetarea, care are are scopul de a evalua competentele civice si pentru cetatenie ale elevilor de clasa a VIII-a, arata, printre altele, ca elevii români semnificativ mai multa încredere în institutiile europene decât în cele nationale, în contextul în care multi dintre ei raporteaza ca au învatat la scoala despre Uniunea Europeana.  „Elevii români au încredere mai mare în institutiile europene decât în cele nationale: 69-, respectiv 68- dintre elevii români au încredere totala si ridicata în Comisia Europeana, respectiv Parlamentul European, si doar 44- investesc Guvernul român cu acelasi nivel de încredere. Elevii români se asteapta sa voteze la alegerile europene într-o masura mai mare decât în celelalte tari participante la studiu: 77- dintre acestia sustin ca cel mai probabil vor vota la alegerile europene, fata de numai 58- media ICCS”; arata rezultatele studiului, preluate într-un comunicat al Ministerului Educatie.  Pe de alta parte, aceeasi cercetare indica faptul ca o parte semnificativa a elevilor români se pozitioneaza critic fata de costurile institutiilor europene (62-), fata de influenta pe care o au tarile bogate asupra politicilor europene (70-) si fata de influenta birocratilor europeni (61-). Raportul indica de asemenea ca elevii români au un sentiment puternic de apartenenta europeana, 97- dintre acestia declarându-se europeni, iar 94- dintre ei sunt mândri de apartenenta României la Uniunea Europeana. Ambele procente sunt mai mari decât media la nivel european (95- respectiv 91-). „Majoritatea elevilor români sustin libertatea de circulatie în interiorul Europei: 96- dintre acestia considera ca libertatea cetatenilor europeni sa lucreze oriunde în Europa este benefica pentru economia europeana si numai 30- dintre acestia, fata de 4- media ICCS 2022, considera ar trebui sa se limiteze într-o anumita masura drepturile europenilor la munca în spatiul european. Elevii români sustin cooperarea între tarile europene pentru protectia mediului: 94- dintre acestia considera ca tarile europene ar trebui sa adopte reguli comune pentru protectia mediului. Cei mai multi elevi români sunt optimisti în ceea ce priveste îmbunatatirea cooperarii dintre tarile europene (88-), întarirea democratiei europene (79-), scaderea poluarii (62-), îmbunatatirea accesului la serviciile de sanatate (75-) si reprezentarea femeilor în politica (76-) pe viitor, în spatiul european”; sunt alte concluzii ale studiului. Aproximativ jumatate dintre adolescentii români care au luat parte la aceasta cercetare considera ca terorismul, saracia, somajul, intoleranta religioasa, inegalitatile economice vor lua amploare pe viitor în Europa, iar peste trei sferturi, mai exact 76- dintre acestia considera ca vor creste diferentele economice dintre tarile europene bogate si cele sarace. Elevii români declara în proportie de 82- ca au învatat într-o masura ridicata si medie despre Uniunea Europeana la scoala, iar 78- dintre profesorii români se simt pregatiti sa predea elevilor despre Uniunea Europeana, ambele procente fiind peste media celorlalte tari participante la studiul ICCS 2022. În toate tarile participante la studiu, elevii cu un statut socioeconomic mai ridicat si cei cu un nivel mai ridicat de cunostinte civice sustin într-o mai mare masura libertatea de circulatie în Europa, cooperarea între tarile europene în ceea ce priveste problemele de mediu si adoptarea de politici comune, comparativ cu tinerii cu un statut socioeconomic mai scazut si cu un nivel mai scazut de cunostinte civice. Coordonatorul studiului în România, profesoara Catalina Ulrich Hygum, considera ca raportul european este „o lectie de maturitate si încredere pe care o dau adolescentii”.  Profesorul Lucian Ciolan, reprezentantul României în General Assembly IEA, este de parere ca rezulatele raportului dau „motive de optimism cu privire la curentul general pro-european, chiar daca încrederea în institutiile si procesele de la nivelul Uniunii nu sunt mereu la cele mai înalte cote”.  „Sper ca scoala sa fie, în continuare, un spatiu de promovare a valorilor europene si a principiilor democratice si un mediu care sa creasca tineri capabili sa înteleaga lumea în care traiesc”, a declarat, la rândul sau, ministrul Educatiei, Ligia Deca. A fost pentru prima oara când România a participat la acest studiu.  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi