De prea multa vreme, Sanatatea, Educatia, Cercetarea si Cultura sunt „pe minus”, cenusaresele alocarilor sau rectificarilor bugetare de tot felul. Declarativ, toti le consideram prioritati ale dezvoltarii umane, sociale, economice, dar banii sunt orientati mai tot timpul spre ministerele „economice” si spre institutiile de forta ale statului (Aparare, Interne, Servicii Secrete). Recent, Ministerul Finantelor a propus un proiect de rectificare bugetara din care reiese suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, care primeste în plus suma de 1,5 miliarde de lei vechi, alaturi de alte sapte ministere. Tinând cont ca România este cea mai saraca tara din UE (34,4- din populatie în risc de saracie sau excluziune sociala) este de înteles aceasta rectificare pe plus pentru munca si protectie sociala. Un numar de 14 ministere, printre care si cel al Educatiei, primesc bani „în minus”. În dreptul Ministerul Educatiei este trecut un minus de 80 de milioane de lei. Sanatatea va pierde 1,2 miliarde de lei, Cultura 24,5 milioane de lei, iar de la Ministerul Cercetarii si Digitalizarii se vor lua 195,9 milioane de lei. De prea multa vreme, Sanatatea, Educatia, Cercetarea si Cultura sunt „pe minus”, cenusaresele alocarilor sau rectificarilor bugetare de tot felul. Declarativ, toti le consideram prioritati ale dezvoltarii umane, sociale, economice, dar banii sunt orientati mai tot timpul spre ministerele „economice” si spre institutiile de forta ale statului (Aparare, Interne, Servicii Secrete). La ponderea cheltuielilor pentru aparare si securitate nationala în Produsul Intern Brut suntem campioni europeni, dar la Educatie si Cercetare, suntem plasati la coada clasamentelor Eurostat. În mod paradoxal, PIB-ul României creste, dar saracia ramâne la fel. Pare ca suntem angrenati într-un efort nesfârsit de modernizare, mai ales a infrastructurii, dar nu reusim sa ne dezvoltam. Guvernatorul BNR, aflat într-o deplasare în provincie, a afirmat la o conferinta pe tema inflatiei ca tara „nu prea arata nici a recesiune, nici a poverty, ci consumul e mult mai mare decât investitiile”. E drept ca oamenii consuma, unii, putini la numar, din mult prea-plinul obtinut, altii, cei multi, pe datorie sau din banii trimisi de rudele care muncesc în strainatate. E bine si asa, vor spune unii dintre noi, macar avem crestere economica. Noroc cu coana Europa, o criticam, o blamam, dar ea e salvarea noastra. Într-un sondaj de opinie cu tema „Agenda România 2050. O conversatie despre viitorul României”, realizat de INSCOP Research (noiembrie 2022) la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat si câtiva parteneri academici, este si o sectiune dedicata perceptiei publice asupra educatiei în România. Întrebati despre problemele cu care se confrunta Educatia în România, 53,6- dintre respondentii sondajului INSCOP indica slaba pregatire si dezinteresul profesorilor, 45,1- abandonul scolar în rândul copiilor care provin din medii defavorizate, iar 41- lipsa de disciplina a copiilor din ziua de azi. În timp ce respondentii sunt nemultumiti de prestanta la clasa a profesorilor din scolile noastre, acestia din urma se se considera „cel mai bine pregatiti din lume”, alaturi de colegii lor din Malaezia, potrivit unui studiu efectuat de OSCE cu ani în urma. Cu alte cuvinte, oficial ne merge prost, beneficiarii directi (elevii si parintii) sunt nemultumiti, dar actorii din sistem apreciaza ca treaba merge bine. Conform raportului OECD Testele PISA 2018, comparativ cu alte state, rezultatele elevilor din România ne plaseaza alaturi de cele ale elevilor din Republica Moldova, Muntenegru, Bulgaria si Emiratele Arabe Unite. Atunci când au fost publicate rezultatele la testele PISA, au aparut si pozitii critice din partea profesorilor nostri cum ca situatia nu e chiar asa de tragica, ca metodologia de evaluare OECD poate fi amendata, ameliorata. Cam cum e si cu Schengen: olandezii sunt de vina, chiar daca Olanda este cel mai mare investitor în economia României. Avem o mare problema cu educatia copiilor din mediu rural - aspect constatat si de respondentii din sondajul INSCOP Research: accesul dificil al copiilor din rural la educatie de calitate este mentionat de 35,4- dintre participantii la sondaj, programa scolara încarcata de 33,2-, iar lipsa dotarilor din scoli de 26,1-. Scoala româneasca este extrem de polarizata între scolile de prestigiu ale marilor centre urbane frecventate de copii care provin din familii cu un nivel socioeconomic si cultural care îi plaseaza cu mult peste media societatii si scolile obisnuite din orasele mici, zonele periurbane sarace si de la sate. Cazurile de copii de la sate cu rezultate exceptionale la evaluarile nationale si concursurile scolare sunt prezentate în media mai degraba ca exceptii, decât ca o normalitate. Rezultatele sondajului INSCOP Resarch - noiembrie 2022 contureaza o lista întreaga de probleme cu care se confrunta sistemul de educatie din tara noastra: încurajarea meditatiilor private (19,7- dintre respondenti alegând aceasta varianta de raspuns), numarul mare de elevi dintr-o clasa (17,5-) si modul de evaluare a elevilor (15,3-). La acestea se adauga si lipsa de atentie acordata de parinti educatiei copiilor la scoala (mentionata de 61,6- dintre respondenti). Parintii care lucreaza în mediul privat, persoanele ocupate în agricultura, lucratorii neremunerati în gospodaria proprie au prea putin timp si disponibilitate de a se ocupa de pregatirea copiilor. Multi dintre acestia nu dispun de resursele intelectuale si culturale pentru a-si sprijini copiii în efectuarea temelor, nici nu au resursele financiare pentru a plati contravaloarea meditatiilor private. Astazi, o sedinta de meditatie la matematica sau limba româna variaza între 60 de lei (cât solicita un student sau proaspat absolvent de facultate) si 120 de lei (cât cere un profesor titrat, de la o scoala de renume). Educatia de calitate costa bani: de la bugetul statului, de la administratiile locale care au în grija scolile, de la parinti care trebuie sa plateasca meditatii private si alte programe extra-curiculare (muzica, dans, sport etc.). Faptul ca nivelul de bunastare al familiilor influenteaza performantele scolare ale copiilor nu mai este un secret pentru nimeni. Sigur, exista exceptii, parinti cu capital financiar, dar fara capital cultural ai caror „copii de bani gata” compun „clasa de lux” (cf. sociologului Th. Veblen), traind din rente, sinecuri de la stat sau afaceri care nu aduc niciun fel de pus valoare comunitatii din care fac parte. Revenind la evaluarea PISA 2018 realizata de OECD, în România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obtinut, la citire/lectura, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scazut. Statutul socioeconomic a fost strâns corelat si cu performantele la matematica si stiinte. Statisticile oficiale (Eurostat, INS) arata ca 41,5- dintre copiii din România sunt cu risc de saracie sau excluziune sociala. Rata de parasire timpurie a scolii este de peste 15- în România. Un raport publicat de Platforma Digitala pentru Îmbunatatirea Performantelor Scolare, în mai 2022, arata ca 42- dintre elevii români sunt analfabeti functionali. Potrivit Eurostat, în anul 2020, ponderea cheltuielilor pentru educatie în PIB a fost de 3,7- în România (penultimul loc în UE), media UE-27 fiind de 5- din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în Islanda de 7,7- din PIB, iar cel mai scazut în Irlanda de 3,1- din PIB. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
