Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si drepturi, se precizeaza în primul articol al „Declaratiei Universale a Drepturilor Omului”. Cu toate acestea, inegalitatea privind însusirile fizice, psihice, averea si conditiile de trai mostenite sau dobândite plaseaza pe unii dintre noi în situatii dificile de manifestare a sanselor de reusita în viata. Felul în care se contureaza perspectiva de reusita socioprofesionala pentru un tânar dintr-o familie înstarita din municipiul Iasi difera radical de sansele unui tânar cu nevoi speciale abandonat de catre parintii naturali într-un centru de plasament. Se spune ca Margaret Mead, cunoscuta cercetatoare în antropologia sociala si culturala, a fost întrebata odata de catre o studenta care ar fi primul semn de manifestare a civilizatiei în cultura straveche. Antropologul american i-ar fi raspuns ca primul semn al civilizatiei ar fi un femur rupt si apoi vindecat, ceea ce înseamna ca persoana aflata în dificultate a fost ajutata de un semen al nostru. Cu alte cuvinte, am spune ca civilizatia începe atunci când omenia devine o prezenta constanta în relatiile interumane. Asistenta sociala reprezinta expresia institutionalizata a omeniei care ia forma unor politici, institutii, strategii, masuri de interventie, proceduri de lucru dedicate rezolvarii sau macar ameliorarii problemelor sociale cu care se confrunta semenii nostri aflati în situatii de vulnerabilitate. Uneori, sunt tratate doar consecintele problemelor sociale, generând dependenta persoanelor vulnerabile fata de suportul oferit de institutiile statului si/ sau al organizatiilor neguvernamentale cu preocupari în domeniul caritatii, fara solutii sustenabile care sa armonizeze perspectiva sociala si economica cu cea privind protectia mediului înconjurator1. Economia sociala constituie o abordare economica a problemelor sociale care reuneste activitati organizate independent de sectorul public, urmarind sa raspunda interesului general, intereselor unor colectivitati si/sau intereselor nepatrimoniale prin cresterea ocuparii în munca a persoanelor sau grupurilor vulnerabile prin angrenarea acestora în activitati de producere si furnizare de bunuri si servicii2. Economia sociala nu trebuie confundata cu furnizarea de servicii sociale, cu asistenta sociala, chiar daca se studiaza si la facultatile sau specializarile de profil, ci se refera la activitati economice (productie de bunuri si servicii) care au ca finalitate satisfacerea unor nevoi individuale, de grup sau societale3. Economia sociala înseamna antreprenoriat social si înfiintarea de întreprinderi sociale. Antreprenoriatul social este considerat „nucleul economiei sociale” care are la baza initiativa privata, voluntara, solidara, autonoma fata de stat, precum si pe valorificarea profitului în favoarea beneficiarilor. Întreprinderile sociale reprezinta „actorii cheie” ai economiei sociale care combina o serie de principii economice si sociale în activitatile productive cotidiene, prevazute în actele constitutive, printre care cele mai importante sunt precizarea persoanelor/ grupului tinta la care se adreseaza, reinvestirea a 90- din profit pentru scopul social pentru care a fost creata întreprinderea, autonomia fata de sectorul public, crearea de locuri de munca orientate spre nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile, salarizare echilibrata, management participativ în luarea deciziilor4. În prezent, întreprinderile sociale sunt centrate pe integrarea sociala si profesionala a grupurilor vulnerabile social sau în risc de excludere permanenta de pe piata muncii (Work Integration Social Enterprises - WISE). Reamintesc ca, în anul 2011, sub coordonarea Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile a fost elaborat Atlasul de Economie Sociala care cuprinde date generale, economice si financiare cu privire la activitatea organizatiilor de economie sociala din România: asociatii si fundatii, casele de ajutor reciproc (CAR), casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cooperativele mestesugaresti, cooperativele de consum si cooperativele de credit. Atlasul prezinta date doar despre organizatiile cuprinse în Registrul ONG gestionat de Ministerul de Justitie sau în Registrul Comertului, care sunt active si au depus bilant contabil. În Uniunea Europeana, de la sfârsitul anilor 80, economia sociala a fost recunoscuta ca sector economic important, odata cu primele initiative de legiferare a acestui domeniu. Franta a fost prima tara care a elaborat o legislatie în domeniul economiei sociale (1981), urmata de Consiliul Valon din Belgia (1990), Italia care a reglementat statutul special al întreprinderilor sociale în contextul miscarii cooperatiste (1991), Portugalia si Spania au fost preocupate de legiferarea „cooperativelor sociale cu raspundere limitata”, respectiv de „cooperativele sociale de interes colectiv”. În anul 2015, si România se alatura tarilor care au legislatii care reglementeaza domeniul economiei sociale prin Legea nr. 219/ 20155. Recent, în cadrul curriculei universitare de la Facultatile de Sociologie si Asistenta Sociala au fost introduse cursuri de Economie Sociala. La Universitatea de Vest din Timisoara, în cadrul Facultatii de Sociologie si Psihologie, functioneaza un program de Masterat în Economie Sociala. Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza cursuri pentru profesia de antreprenor în economia sociala, respectiv de manager de întreprindere sociala. Prin Legea nr. 219/ 2020 a economiei sociale s-a reglementat acest domeniu de activitate: masurile de promovare si sprijinire a economiei sociale, precum si conditiile de atestare, de catre autoritatile publice, a întreprinderilor sociale si a întreprinderilor sociale de insertie. Prin Legea nr. 219 din 2015, luna mai a fost declarata „luna promovarii economiei sociale”. Cu acest prilej, Fundatia „Alaturi de Voi” România (ADV) a organizat la Iasi, pe data de 13 mai 2021, Conferinta Europeana de Economie Sociala - Enterprising for Tomorrow - Social Entrepreneurship & Youth Engagement, prilej cu care lideri europeni si nationali în dezvoltarea economiei sociale au expus politicile, programele si proiectele de succes pentru a genera modele de buna practica si pentru a consolida sectorul întreprinderilor sociale. Cu acest prilej s-a subliniat faptul ca economia sociala poate oferi solutii economice la problemele persoanelor vulnerabile prin integrarea acestora în activitati productive, fara a genera dependenta de suportul social oferit de institutiile statului. Sprijinita de autoritati si actorii reprezentativi ai societatii civile, economia sociala furnizeaza un raspuns sustenabil la problemele oamenilor, într-un context prietenos cu mediul ambiant. 1 Ciprian Iftimoaei, „Economia sociala în contextual dezvoltarii durabile”, în revista Economia Sociala nr. 1, Chisinau, 2021. 2 Ministerul Muncii, Legea nr. 219 din 2015 privind economia sociala, ultima accesare septembrie 2021. 3 Stefan Constantinescu (coord.), Atlasul Economiei Sociale, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (2011), ultima accesare aprilie 2021. 4 Angela Achitei, „Dimensions of Social Enterpreneurship in Romania and Republic of Moldova”, în Social Economy/ revista de Economie Sociala nr. 1, Chisinau, 2021. 5 Tatiana Tofan, „Aspecte teoretice ale economiei sociale”, în revista Economia Sociala nr. 1, Chisinau, 2021. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
