Urmasul unor vechi boieri a fost plimbat de la Prefectura la primarii, de la primarii la Agentia Domeniilor Statului, de la ADS la instante si înapoi pâna când de mostenire s-a ales praful. Teancul de decizii, hotarâri si sentinte favorabile nu i-au folosit la nimic consulului onorific al României la Nisa. Ultima sentinta, a Judecatoriei Hârlau, pune practic cruce demersurilor lui Stefan Grigore de Fay (FOTO) în vederea reîntregirii averii familiei. Da, are dreptul, dar nu mai exista pamânt. Prin tatal sau, de Fay este mostenitorul lui Alexandru Jurgea Negrilesti, care în 1928 cumparase mosia de la Maxut, în suprafata totala de 1.400 ha, de la unul dintre mostenitorii boierului Constantin Ghica-Deleni. Terenul a fost confiscat de regimul comunist dupa 1945, iar din 1991 a început lungul si spinosul drum al revendicarilor. De-a lungul timpului, de Fay a deschis mai mult de 50 de procese pentru diverse portiuni din mostenire. În 2010, a venit rândul unui corp de teren de 167,63 ha, situat în Deleni. Comisia Judeteana de Fond Funciar i-a recunoscut lui de Fay dreptul de proprietate, fara a se ajunge însa si la punerea în posesie. Grigore de Fay s-a adresat instantei, Tribunalul recunoscându-i si el dreptul de proprietate, în 2011. În 2012 a urmat o noua hotarâre a CJFF, urmata de o noua sentinta în 2014 si de înca o hotarâre CJFF în acelasi an. Fara niciun rezultat. Ca si în numeroase alte cazuri, problema este reprezentata de lipsa terenului disponibil în comuna Deleni. Conform legii, într-o astfel de situatie, se cauta teren într-una dintre comunele învecinate. În 2013, începusera demersuri de punere în posesie pe un teren administrat de ADS pe raza altei comune, respectiv Probota. Apoi s-a vorbit de Movileni, dar tot fara rezultat. Ultima solutie a fost un nou demers în justitie, de Fay chemând în judecata Comisia Judeteana de Fond Funciar, cele locale din Probota si Deleni, ca si ADS. Iar în fata Judecatoriei Hârlau, institutiile au început sa paseze raspunderea de la una la alta. Reprezentantii ADS au explicat ca ei predau teren catre comisiile locale doar la cererea comisiilor judetene, iar aceasta, doar în situatiile în care primariile nu au destul teren. Or, CLFF Deleni avea o rezerva de 1.462 ha, iar Probota, alte 718 ha, suficient pentru punerea în posesie a lui de Fay. Doar ca la Deleni, pentru punerea în posesie a tuturor celor îndreptatiti, era nevoie de 3.336 ha. Probota avea si ea un deficit de câteva sute de hectare. La rândul sau, CJFF a aratat ca ea întocmeste protocolul de predare-primire a terenului ADS, dar pe amplasamentul propus de comisiile locale. Or, neavând teren, comunele Deleni si Probota nici nu aveau ce amplasament sa propuna. Pâna la urma, toate firele duceau spre ADS. Iar ADS mai avea în 2020 la Deleni doar 27,7 ha de teren. La Probota erau 319 ha, dar deja pentru acest teren existau cereri care depaseau cu mult suprafata disponibila. „Considera instanta ca faptul ca reclamantului i se recunoaste un drept de proprietate printr-o hotarâre emisa în anul 2012, faptul ca acesta a efectuat demersuri nenumarate fara niciun rezultat, fara ca institutiile implicate sa asigure respectarea dreptului de proprietate în mod efectiv, continuarea schimbului de adrese fara a se ajunge în concret la punere în posesie în natura sau prin echivalent poate conduce la încalcarea dreptului acestuia”, au conchis judecatorii. Magistratii nu au putut gasi însa nicio solutie pentru punerea în posesie a lui de Fay. Ei au stabilit ca petentul este îndreptatit la punerea în posesie în natura, dar nu se cunoaste ce teren mai este efectiv disponibil la ADS. În plus, o eventuala punere în posesie s-ar face cu încalcarea ordinii prevazute de lege, lasându-i deci pe altii fara pamânt. Ca urmare, cererea consulului a fost respinsa.
