Eveniment cultural de elita organizat de Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, cu un artist iesean în prim plan. Muzeul Colectiilor gazduieste timp de o luna expozitia renumitului artist plastic Dragos Patrascu, care din luna noiembrie a anului trecut are în cadrul institutiei si o expozitie permanenta, alaturi de Corneliu Vasilescu. Expozitia graficianului Dragos Patrascu, definita ca un act de o mare onestitate artistica, vine, o data în plus, sa contureze valoarea scolii de arta plastica din Iasi. De ce „Note despre linie”? Pentru ca linia este materia prima a artistului plastic. Colectia reflecta fiecare etapa a artistului Presedintele Uniunii Artistilor Plastici din Iasi (UAP) Maria Bilasevschi a precizat ca putine sunt muzeele care reusesc sa adune asemenea colectii, ca cea mai recenta a lui Dragos Patrascu, careia i-a facut o prezentare amanuntita. “Întreaga expozitie Dragos Patrascu dispusa permament pe simezele Muzeului Colectiilor din Bârlad în aceasta perioada este o instalatie sumativ-retrospectiva, încadrând fragmente din fiecare etapa a devenirii artistice. Parte importanta a generatiei ´80 în artele vizuale românesti, ce a însemnat o post-avangarda prin conceperea propriei agende caracteristice, Dragos Patrascu a refuzat romantarile si demagogia artistica, oferind identitate desenului. Cu o mare fascinatie intelectuala, grefata pe firea misterioasa, spirit renascentist într-o continua modernitate, artistul a probat prin discursul celor patru decenii de creatie, continute pe diferite niveluri de Muzeul Colectiilor, o linie sensibil cerebrala, exploratoare fie prin semne, fie prin evocari, ca nu este prizonierul propriei autobiografii vizual-conceptuala, ci a urmat traseul prioritatii continutului”, a precizat Maria Bilasevschi. Asa cum adauga criticul, o periodizare exhaustiva poate diviza, din prea mult exces analitic, un cumul artistic alimentat de vasta realitate culturala, documentata cu lecturi afine lumii sale interioare, dublata de observarea, înregistrarea si recodificarea lumii exterioare. “Poate tocmai de aceea, pentru a începe sa întelegem creatia lui Dragos Patrascu trebuie sa distingem un ax de echilibru, atât între relatia de oglindire a unor cautari proprii unor etape cronologice si aceea de reflectare a modului prin care, cu sensibilitatea si inteligenta noastra de astazi, remarcând dincolo de modalitatea de exprimare artistica. Glosând în jurul unor elemente-simbol extrase din propria antologie de corespondente analogice, fie ca sunt fapturi umane, idei sau sentimente, elementele graviteaza spre o posibila transcendenta ori emerg într-un sens arbitrar. Prin transcrierea figuralului, de la picto la ideograma, prin fiecare constructie adusa la nivelul realului, pornind dinauntru, sondând propriile , Dragos Patrascu individualizeaza umanul din universal, chiar si atunci când dimensiunea ludica pare a devia atentia”, a adaugat Maria Bilasevschi. Istoricul spatiului expozitional Mai bine de un deceniu, spatiul expozitional din imobilul “Casa Sturdza” din Bârlad a fost închis, necesitând ample lucrari de reparatii. S-a reusit, în cele din urma, realizarea unor interventii care au readus, în primavara acestui an, cladirea în circuitul muzeistic. Cu mult timp înainte ca reabilitarea imobilului sa devina realitate, s-a facut cunoscuta publicului intentia ca spatiile expozitionale sa gazduiasca, cu caracter permanent, lucrarile a doi artisti a caror faima a depasit de mult granitele tarii. Este vorba de pictorul Corneliu Vasilescu si graficianul Dragos Patrascu. Asa se face ca, dupa sculptorul Marcel Guguianu, alti doi artisti beneficiaza de un loc binemeritat în galeria personalitatilor marcante, a caror munca si valoare este recunoscuta, asa cum se cuvine, de contemporani si, evident, de concitadinii sai. Practic, imobilul Casa Sturdza s-a transformat într-un Muzeu al Colectiilor - colectii oferite de cei doi prestigiosi artisti. “Casa Sturdza” a fost ridicata în anul 1812, ctitori fiind familia de vita nobila Stefan Sturdza Bârladeanu si sotia acestuia, Safta. În 1903 a fost cumparata de municipalitate de la descendentii familiei si transformata în sediu al Administratiei Financiare. Ulterior, a devenit sectie a Muzeului „Vasile Pârvan”, unde au fost expuse mai multe colectii de arta.
