Afectiunea direct legata de frig, si care chiar îti pune viata în pericol, este hipotermia, dupa cum explica dr. Tudor Ciuhodaru (FOTO), medic primar medicina de urgenta în cadrul Unitatii de Primire Urgente a Spitalului de Neurochirurgie Iasi. „Printre semnele de alarma ale hipotermiei se numara: frisoanele, piele rece, palida, parestezii (amorteli) la nivelul membrelor, tulburari de echilibru si de vorbire, bradilalie, bradipsihie, somnolenta asociata unor respiratii superficiale si cu frecventa joasa, bradicardie, puls imperceptibil, urmate de confuzie, halucinatii si coma – urmate de ,,moartea alba”, a explicat acesta. De notat sunt si degeraturile, care se manifesta cel mai des la nivelul extremitatilor: mâini, picioare, nas, urechi. Deci, este rezonabil sa-i spui copilului tau sa-si închida geaca iarna ca sa nu raceasca, daca te gândesti la degeraturi sau hipotermie. Dar racelile, virozele si gripele nu le faci doar pentru ca afara e frig, arata expertii de la Asociatia Americana a Inimii (American Heart Association). „Este multifactorial. Nu te îmbolnavesti doar pentru ca e vremea rece”, a spus Dr. Virginia Banks, de la Northeast Ohio Infectious Disease Associates, din Youngstown, SUA. „Exista o multime de variabile”, care contribuie la asta, a explicat ea. De ce si cum faci gripa, viroze, raceli În primul rând, virusurile pot supravietui si se pot reproduce mai usor în aerul rece si uscat al iernii. În plus, vremea rece tine oamenii la adapost, iar virusurile se pot raspândi mai usor în spatii închise. Si, desi cercetarile de laborator sugereaza ca temperaturile scazute pot face celulele imune mai putin eficiente, a spus Banks, în cele din urma, virusurile - nu vremea rece - sunt cele care te îmbolnavesc. În timp ce multe virusuri respiratorii diferite pot provoca raceala comuna, rinovirusurile sunt cel mai frecvent declansator pentru aceste episoade, potrivit Centrului american pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC). Rinovirusurile pot provoca, de asemenea, atacuri de astm si au fost legate de infectii ale sinusurilor si ale urechii. Majoritatea variantelor de rinovirusuri se reproduc mai usor în pasajele nazale, unde temperatura este de obicei de aproximativ 32,7 - 35 de grade Celsius, mai mica decât temperatura corpului de 37 de grade Celsius. „Virusurile tind sa patrunda în corp prin caile nazale, iar temperatura mai scazuta se preteaza la replicarea lor”, a spus Banks. Virusurile gripale si coronavirusul care produce COVID-19 pot patrunde si ele în organism prin nas. Conform CDC, activitatea gripala pentru sezonul 2020-2021 a fost „neobisnuit de scazuta”, iar o probabila explicatie ar fi aceea ca masurile care împiedica raspândirea coronavirusului au avut acelasi efect si asupra virusurilor gripale. Pentru a evita îmbolnavirea în aceasta iarna, Banks a spus aceste masuri - purtarea mastilor, în special în interior, distantare sociala, statul acasa si spalarea mâinilor - ofera un element important de protectie. Si ea a îndemnat oamenii sa-si faca vaccinurile împotriva gripei si a COVID. Alte sfaturi pentru a mentine sistemul imunitar puternic includ exercitiile fizice, o dieta sanatoasa si somnul suficient. De asemenea, aceasta le recomanda celor care nu au mai facut demult un control la doctor, din cauza pandemiei, sa faca o vizita medicului de familie, pentru ca virusurile nu sunt singura problema de sanatate la care oamenii ar trebui sa se gândeasca în aceasta iarna. Bolile cardiovasculare, mai periculoase iarna Unele cercetari arata o asociere între temperaturile joase si efecte negative asupra sanatatii cardiovasculare. De exemplu, un studiu din 2018 din Suedia, publicat în JAMA Cardiology, a constatat ca mai multe atacuri de cord au avut loc în zilele cu temperaturi scazute ale aerului, presiune scazuta a aerului, vântul cu o viteza mai mare si în cele în care soarele s-a aratat mai putin. Un studiu din 2016 din Journal of Stroke and Cerebrovascular Diseases a constatat ca temperaturi medii mai scazute ale aerului si variatii mai mari de temperatura pe parcursul a 24 de ore au fost asociate cu o crestere a numarului de spitalizari pentru accident vascular cerebral. ”Este demonstrat faptul ca riscul de infarct miocardic creste cu 2- pentru fiecare scadere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare sub zero grade. Acest lucru este rezultatul constrictiei vaselor de sânge, cresterii tensiunii arteriale si a tulburarilor circulatorii. Temperaturile extrem de scazute duc de fiecare data la cresterea numarului si gravitatii cazurilor de angina pectorala, hipertensiune arteriala si infarct miocardic. Asocierea vântului si a umezelii reprezinta un risc suplimentar, pentru ca temperatura resimtita de organism în astfel de conditii este mai mica decât cea indicata de termometre. Sunt tot mai frecvente cazurile aparute la barbati tineri, aparent sanatosi. Cei mai afectati de temperaturile de infact sunt barbatii de 40- 50 ani sedentari, care fac efort fizic în frig - curata masina sau strada de zapada, la primele ore ale diminetii”, a mai adaugat dr. Ciuhodaru. O observatie identica vine si din partea Theresei Beckie, profesor la Colegiul de Nursing si Colegiul de Medicina Cardiologica de la Universitatea South Florida din Tampa, care i-a îndemnat pe cei diagnosticati cu boli de inima sa fie deosebit de precauti la frig. „Un exemplu foarte bun este ca au existat mai multe studii despre indivizi sedentari care dadeau zapada dupa o ninsoare abundenta”, a spus Beckie. „Acesti razboinici de weekend, daca au boala cardiaca ischemica, au riscul de a precipita un atac de cord”. Efortul brusc stimuleaza adrenalina si un raspuns la stres în organism care poate creste ritmul cardiac, a spus Beckie. „Deci, da, exista un risc, dar nu se datoreaza atât frigului, ci activitatii fizice bruste de a-ti tine respiratia, de a da zapada si de a crea brusc stres asupra inimii”. Este înca important sa ramâi activ iarna, desi prof. Beckie a spus ca oamenii ar trebui sa fie atenti la starea lor fizica înainte de a se arunca direct într-o activitate prea obositoare. De exemplu, cineva care nu este la fel de activ ar trebui sa ia pauze în timp ce curata zapada de pe alee sau sa plateasca pe cineva mai în forma sa faca asta. „Aclimatizarea este totul”, a spus Beckie. „Doar luati lucrurile încet”, a conchis ea.
