O fata de doar 13 ani a cazut victima unei proxenete fara scrupule. Aceasta a profitat de problemele familiale ale fetei si de nivelul sau scazut de educatie, determinând-o sa se prostitueze în folosul sau, pâna când a ramas însarcinata. Fetita a fost doar una dintre victimele proxenetei, care va face în cele din urma cunostinta cu penitenciarul. Conform celor retinute ulterior de magistratii Tribunalului iesean, Ramona Morosanu începuse sa practice prostitutia în 2008, în apartamentul pe care îl detinea în zona CUG. În timp, îsi crease o clientela fidela, multi dintre barbatii care apelau la serviciile sale fiind oameni de afaceri. Din 2011, femeia a început sa racoleze tinere provenite din familii dezorganizate sau sarace, pe care le introducea în „bransa”, pentru a-si suplimenta veniturile. De regula, fetele se aflau în momentul racolarii într-o postura vulnerabila, neavând unde locui sau fiind certate cu membrii familiei. Ele erau gazduite de Morosanu la ea acasa, dupa care erau determinate sa se prostitueze. La început, fetele erau duse de Morosanu la diferite petreceri, unde primeau alcool, iar uneori si stupefiante, pentru a fi convinse mai usor sa întretina relatii sexuale cu clientii fideli ai proxenetei. Teoretic, banii urmau sa fie împartiti, dar de fapt erau încasati practic în totalitate de Morosanu, fiind folositi pentru plata chiriei, achizitionarea de haine si alimente, plata utilitatilor si a anunturilor. Prima victima a Ramonei Morosanu a fost A.E.M., racolata în vara lui 2011. Pe atunci în vârsta de doar 13 ani, fata s-a întâlnit cu Morosanu la o petrecere organizata într-o vila de pe Sararie. Ulterior, Morosanu a sunat-o si a invitat-o la o cafea, unde i-a propus sa locuiasca în apartamentul ei, fara chirie. Urma sa câstige sume importante prostituându-se. Clientii erau racolati de la „Clubul Bursei” sau prin anunturi publicate în presa locala, actele sexuale consumându-se în hoteluri din centrul orasului. Uneori, fata era însotita si de Morosanu, care nu renuntase la practicarea prostitutiei. A.E.M. a fost exploatata pâna în august 2014 când, însarcinata, a plecat fara niciun ban câstigat. Morosanu a cunoscut-o pe L.I. tot la o petrecere, în februarie 2016. Fata, eleva la acea data în clasa a XII-a la un liceu economic, practica deja prostitutia. Morosanu a luat-o sub „obladuirea” ei, cu aceeasi promisiune, de a putea locui gratuit în apartamentul ei. Fata era condusa la diverse petreceri în cluburi precum Deja Vue sau Bila 8, unde era prezentata clientilor. Din banii câstigati, aproximativ 500 de lei pe zi, fata platea utilitatile apartamentului, cumpara de mâncare pentru fiul, fratele si alte rude ale lui Morosanu si platea menajul. La una dintre petrecerile la care fusese invitata, L.I. a câstigat 1.600 de lei, banii fiind luati însa în întregime de Morosanu. În iunie 2016, L.I. s-a decis sa plece, constatând ca nu ramânea cu mai nimic. A fost santajata însa cu dezvaluirea ocupatiei sale, asa ca a ramas mai departe cu Morosanu, pâna în noiembrie. Activitatea lui L.I. a fost documentata de procurori, dar tânara a refuzat ulterior sa se constituie parte vatamata în proces. O alta fata a fost racolata de Morosanu în septembrie 2016. T.A.M. practica la acea data videochat-ul. Morosanu i-a propus sa se prostitueze în apartamentul sau, urmând sa-i plateasca jumatate din încasari drept chirie. T.A.M. a lucrat în apartamentul Ramonei Morosanu timp de câteva saptamâni, ulterior închiriindu-si un apartament în Piata Unirii. Alte doua fete au fost racolate de Morosanu si au lucrat pentru ea în aceleasi conditii, pâna în noiembrie 2014. Procurorii DIICOT au intrat pe firul „afacerii” în octombrie 2014, dar ancheta s-a prelungit si pentru ca unele victime nu s-au aratat dornice sa colaboreze. Dosarul avea sa fie înaintat instantei în iulie 2020. Morosanu a fost trimisa în judecata pentru proxenetism, trafic de minori si trafic de persoane, nerecunoscându-si faptele. În timpul procesului, apararea a insistat pe ideea ca victimele si o parte a martorilor ar fi fost supusi unor acte de intimidare, presiune ori manipulare din partea anchetatorilor. Apararea a solicitat achitarea inculpatei, invocând contradictiile existente în declaratiile persoanelor vatamate si a martorilor. Argumentele apararii au fost respinse însa de magistrati, care si-au bazat aprecierile cu precadere pe marturiile culese în timpul cercetarii judecatoresti. „Instanta nu poate fi de acord cu sustinerile aparatorului inculpatei, referitoare la conduita persoanelor exploatate, care ar fi fost încântate sa practice prostitutia, provenind o parte din ele din familii sarace, sustinând ca vina o poarta si ele, persoanele vatamate, cât si martorii din dosar. Inculpata a profitat de faptul ca o parte din persoanele vatamate proveneau din familii cu o situatie financiara precara, unde existau si alte conflicte între membrii familiilor, pe fondul consumului de bauturi alcoolice, de vârsta frageda a acestora. Profitând de naivitatea si vulnerabilitatea pe care o au fetele în jurul vârstei tineretii, dar si de slaba insertie familiala a acestora, inculpata a deturnat persoanele vatamate de la posibilitatea unei vieti normale, amagindu-le cu privire la avantajele iluzorii ale prostitutiei”, au argumentat judecatorii. Decizia Curtii Constitutionale din mai 2022 referitoare la prescriptia raspunderii penale a facut ca o parte a faptelor de care a fost acuzata Morosanu sa nu mai poata fi sanctionate. Ea nu a mai fost condamnata pentru trafic de persoane. În schimb, raspunderea pentru proxenetism si trafic de minori nu se prescrisese, astfel încât Morosanu a fost condamnata la 7 ani si 4 luni de închisoare, ca si la plata a 35.000 euro ca despagubiri fata de doua dintre victimele sale. Pronuntata luni, sentinta Tribunalului poate fi contestata în fata Curtii de Apel.
