Au fost câteva zile de destul de zgomotoasa agitatie jurnalistica, mediatica, stârnita de tema „fierbinte” a educatiei sexuale, neaparat de introdus, cel putin dupa unii, ei da, de urgenta, chiar heirupist, si în scolile din România. Desi nu e nicio îndoiala ca, si fara atâtea semne de excesiva precipitare pe un atare drum, zelul taios afisat al „reformatorilor” în domeniu tot ar fi avut, oricum, de înfruntat, motivate sau nu, nu putine cabrari, peste toate astea au mai picat si arogante reactii, nu doar iritate, ci de-a dreptul amenintatoare, pe un ton ultimativ, ca aceea a mult prea nervosului domn Rutte (Olanda), cu aerul sau (si aerele) de vajnic aparator al „valorilor UE”. Efect cert, singurul, saltul lui „peste cal” l-a facut pe scortosul Orban de la Budapesta sa para, daca nu cumva sa si fie, de bun simt de data aceasta, asa „urechit” de la Bruxelles. La noi s-a ajuns, ca de obicei, la cunoscutul soi de tentative ale licitatiei de simetrice deformari, impetuos sarjate de ambele parti ale grabit stivuitelor baricade: sumar si steril… belicoase. De pilda, pe B1tv aveai parte de, mereu reluate, zdravene „portii” de tandre mozoleli gay, lesbi, ostentative imagini de kissing homo vadit „provocator”, menite sa stârneasca greata (fireasca la atâta dezmatare) a telespectatorilor hetero, de ambele sexe. De cealalta parte, voci 150- „europene”, ca a lui Ciolos, îi caricaturizau, expeditiv, pe „ceilalti” ca pe niste înapoiati, încremeniti în mentalitati de Ev Mediu, tematori ca vor fi fugariti, cu cipuri scoase la atac, de promotorii „diversitatii”. La urma urmelor, un fals grosolan pe ambii versanti, pe alocuri esuând într-un involuntar, dar dezinvolt grotesc, vai… „polemic”. Cum li s-a replicat, cu luciditate, febrililor nostri „modernizatori” ai educatiei sexuale, „lectia” cu pricina nu e solutia magica pentru evitarea maternitatii la pubertate, care li se trage de la „socializari” internaute, saracie adesea, moft asisderea si mai ales… prostie. Dar de fapt ce anume explica urgenta „vitala” a „scolarizarii” sexuale, si înca de foarte devreme, daca nu o presiune, inclusiv politica, electorala, a minoritatilor de orientare sexuala LGBTQ…, tintind o promovare a sexualitatii „diversificate” drept tot atât de normala în ochii lor ca si cea „inertiala”, „învechita” si „asupritoare” a indivizilor hetero, femei si barbati, cu optica lor „conservatoare”, care le trezeste elanuri combative, reformatoare, iata, luate în seama si de lideri politici, sensibili la „dinamismul” si revendicarile, în crestere, ale „minoritatilor” bataioase si influente. Iesirea nervoasa, nestapânita, a lui Mark Rutte arata bine ce iese din confundarea planurilor: amenintari, „usa” scoaterii din UE a „rebelilor”. Dar tarile, neamurile au culturile lor distincte, peste care nu poate veni, „nivelator” cu anasâna, nici tavalugul UE. Nu-i persecuta nimeni pe cei din LGBTQ, orientarea sexuala a unuia sau altuia/alteia e de domeniul vietii private a persoanei si, ca atare, are toata libertatea. Asta da, e o valoare, si nu numai în UE. Dar daca prin educatia sexuala în scoli se urmareste o propagare, oficial/etatic încurajatoare, a „deschiderii” majoritatii catre optiunile minoritatilor, pe calea „totul este la fel de normal”, atunci este dreptul fiecarei natiuni sa decida pentru ea însasi ce i-ar prii si ce nu. Pentru ca a nu confunda normalul majoritatii cu „normalul” doar pentru sine (x,y,…) al „minoritatilor” este o necesitate, logica, de „igiena” a mentalitatilor si a urmarilor lor, inclusiv demografice. Sau, oare, chiar vrea UE sa dea apa la moara lui Putin si putinismului, cu bascalia lor vs „Gayropa”? Putem fi siguri, toata zarva asta nu se va ostoi cu una, cu doua... Nicolae Cretu este profesor doctor în cadrul Facultatii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, critic si istoric literar
