Diplomaţia faptelor concrete

Actuala politica externa a Republicii Moldova, care îsi asuma ireversibilitatea traseului european, nu a putut sa îi lase indiferenti pe fostii frati „mai mari” de la Moscova, obisnuiti pâna acum sa le fie ceruta parerea de catre liderii comunisti si socialisti de la Chisinau pentru orice fel de actiune. Pentru cineva obisnuit cu apatia vietii Republicii Moldova din ultima perioada a guvernarii Dodon - Plahotniuc, lucrurile care se întâmpla astazi peste Prut se desfasoara cu o viteza pur si simplu incredibila. Politica externa a Chisinaului a devenit, în sfârsit, cartea de vizita a tarii dupa izolarea diplomatica în care fusesera puse fostele autoritati „socialiste”, întâlnirile oficiale cu reprezentantii tarilor vestice - care au redevenit veritabili parteneri de dezvoltare pentru guvernul pro-european de la Chisinau - având loc, daca nu zilnic, cel putin saptamânal. Presedintele Maia Sandu, Premierul Natalia Gavrilita si ministrul de Externe Nicu Popescu sunt primiti, în sfârsit, ca acasa la Bucuresti, cu bratele deschise. Relatia cu totul speciala cu România se încadreaza în acest moment în linia „Diplomatiei faptelor concrete”, asa cum si-a asumat de la bun început Nicu Popescu, ministrul de Externe de la Chisinau. Acum doua saptamâni, cei doi ministri de Externe, cel român si cel moldovean, au semnat în fata presedintilor Iohannis si Sandu „foaia de parcurs” pe care România si Republica Moldova o vor parcurge de acum înainte împreuna, pe drumul ireversibil european asumat de catre pro-europenii de la Chisinau. Acest document seteaza prioritatile proiectelor de cooperare dintre cele doua tari pentru urmatoarele decenii în domenii precum întarirea securitatii energetice, dezvoltarea infrastructurii rutiere si a celei feroviare, constructia si reparatia de poduri ori renuntarea la costurile de roaming între cele doua state.  Desigur, actuala politica externa a Republicii Moldova, care îsi asuma ireversibilitatea traseului european, nu a putut sa îi lase indiferenti pe fostii frati „mai mari” de la Moscova, obisnuiti pâna acum sa le fie ceruta parerea de catre liderii comunisti si socialisti de la Chisinau pentru orice fel de actiune. Reactia Rusiei, asa cum tineti minte, a fost rapida si - cum altfel? - brutala, „criza gazelor” generata în contextul renegocierii contractului cu Gazprom riscând sa destabilizeze guvernul pro-european de la Chisinau. Numai ca de aceasta data Chisinaul nu a mai fost singur în fata negocierilor si, cu sprijinul Uniunii Europene, a reusit sa depaseasca si acest impas. Drept dovada, Ursula von der Leyen, presedinta Comisiei Europene, a denuntat prompt tentativa flagranta a Moscovei de a intimida guvernul reformator al Republicii Moldova prin manipularea aprovizionarii cu gaze: „într-un moment când preturile la energie sunt ridicate, trebuie sa ne protejam societatile si democratiile de acest tip de joc de putere geopolitic cinic!”. Un alt domeniu care are toate sansele sa devina o veritabila marca înregistrata a noului guvern de la Chisinau o reprezinta lupta cu coruptia. Ceea ce la început parea a fi un subiect de ironie pentru oamenii lui Dodon si Plahotniuc („ei, hai, sigur ca da, cine a mai vazut lupta cu coruptia la Chisinau? si cu cine o va face, ma rog, oamenii pusi de noi în Procuratura, ha, haa, haaa?”) astazi se transforma într-un veritabil cosmar pentru aceiasi „comentatori” care încep sa fuga din tara de teama raspunderii pe care vor trebui sa o dea în fata legii pentru furturile comise în anii din urma. Rând pe rând, politisti, procurori ori judecatori corupti au fost încatusati, iar oamenii ajunsi în locul lor în sistem au început sa îsi faca datoria si sa aplice legea.  Ultimul - si cel mai rasunator - caz de intransigenta în aplicarea legii l-a reprezentat scoaterea în afara cursei electorale a reprezentantei Partidului „Sor” care candida pentru a fi aleasa în functia de primar al municipiului Balti. Excluderea doamnei Tauber (acesta este numele ei, cu care apare - de altfel - si în investigatiile penale legate de celebrul furt al „miliardului” din Republica Moldova) fiind facuta pentru încalcarea repetata a legislatiei electorale prin efectuarea mai multor cheltuieli nedeclarate în timpul campaniei electorale, finantarea ilegala a alegerilor, precum si a altor încalcari financiare. Pentru cine nu stie, Partidul „Sor” este o formatiune asa-zis politica a carui lider - Ilan Sor - a fugit într-o directie necunoscuta din Republica Moldova în aceeasi perioada cu oligarhul Plahotniuc de teama investigatiilor juridice legate de implicarea sa într-unul dintre cele mai mari jafuri din bani publici comise vreodata.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi