Doina Patrascu, Iasi: „Am doua fete, una de 16 ani si una de 12 ani. Ca majoritatea copiilor, în aceasta perioada pandemica, au facut ore mai mult de acasa. În prima parte a anului, ambele s-au mai îngrasat - din punctul meu de vedere, nu foarte mult -, pentru ca stateau mai tot timpul în fata calculatoarelor si, mai mereu rontaiau. Eu le lasam în fiecare zi mâncare si ceva dulce, facut în casa, de obicei, gândindu-ma ca în felul acesta le faceam o bucurie, daca tot nu prea ieseau din casa. Noi lucram amândoi în ture si nu ne-am dat seama când, la un moment dat, fiica cea mare a început o dieta foarte drastica, recomandata de o colega de a ei. Abia când cea mica mi-a spus ca vrea si ea sa slabeasca ca sora ei si sa nu le mai las nimic pe a doua zi, am observat-o cu mai multa atentie pe cea mare. A slabit destul de mult, este mai palida decât de obicei si mi se pare mai absenta. Am încercat sa vorbesc cu ea, dar refuza sa vorbeasca despre acest subiect, iar noi suntem tot mai îngrijorati, pentru ca manânca extrem de putin. Am vorbit cu medicul de familie si mi-a spus sa iau legatura cu un psihiatru, lucru care ne-a speriat foarte tare“. Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubara, Universitatea „Dunarea de Jos“, Galati, Sef Clinica Psihiatrie II, Spitalul „Elisabeta Doamna“, membru al Comisiei consultative de Psihiatrie din Ministerul Sanatatii: „Nu sunteti singurul parinte aflat în aceasta situatie. Tulburarile de alimentatie cunosc o curba ascendenta de la debutul pandemiei. Adolescentii au ajuns sa faca si mai putina miscare, scoala on-line i-a tinut si mai mult, decât de obicei, în fata calculatoarelor, iar „rontaitul“ a tot felul de dulciuri, de exemplu, a devenit, pe nesimtite, parte integranta din activitatea lor zilnica. În mod semnificativ, mai multi adolescenti cu tulburari de alimentatie au ajuns sa caute îngrijiri post-pandemice decât au facut-o înainte de pandemie. Necesitatea de a face fata unor afectiuni precum anorexia si bulimia în spitalele din întreaga lume a crescut dramatic, întrucât, asa cum am mentionat, conditiile pandemice par sa favorizeze tulburarile alimentare, în special la adolescenti. Tratam nevoile de sanatate mintala ale adolescentilor ca pe o a doua pandemie, iar tulburarile de alimentatie fac parte din ele. S-a observat ca izolarea sociala crescuta, cauzata de înstrainarea sociala si de scolile închise din cauza COVID-19, a contribuit substantial la acest fenomen. Si acest lucru s-a constatat în întreaga lume. Pentru ca, pâna la urma, formarea perceptiei personale a fiecarui individ depinde în foarte mare masura de factorii sociali si culturali. Sa nu uitam ca, cel mai adesea, standardele de frumusete sunt impuse, în mod artificial, de „modelele“ create de televiziuni sau social-media, lucru care îi directioneaza pe oameni - mai ales pe adolescenti - catre o imagine distorsionata a propriului corp, adoptarea unui regim alimentar nesanatos si, în cazuri mai grave, la dezvoltarea unor tulburari organice în urma dietelor drastice. Efectele curelor de slabire se fac simtite asupra funtionarii întregului organism, prin urmare si asupra activitatii cerebrale. Sanatatea psihica este influentata în mod direct de echilibrul dintre diversii neurotransmitatori care asigura functia cerebrala (dopamina, serotonina, noradrenalina). Diminuarea aportului de nutrienti afecteaza sinteza acestor mediatori chimici, generând fatigabilitate (oboseala), insomnie, modificari ale dispozitiei cu iritabilitate si irascibilitate. Nu vreau sa va sperii dar, pe masura ce durata curei de slabire se prelungeste, tulburarile se accentueaza si pot duce la afectiuni psihice persistente: tulburare anxioasa generalizata, tulburare de panica, depresie, mergând în extrem pâna la episoade psihotice scurte si delirium sau accentuarea tulburarilor de personalitate. Sub imperiul deficitului nutritional, unul dintre mecanismele adaptative ale organismului este reprezentat de diminuarea metabolismului bazal, determinând astfel scaderea capacitatii de concentrare, functia de proiectie si abstractizare, randamentul util se diminueaza considerabil si calitatea vietii devine nesatisfacatoare. Recomandarea specialistilor în medicina pentru persoanele care considera ca au probleme cu greutatea corporala este de a apela la un medic nutritionist, în vederea unui consult amanuntit. Medicul va decide daca pacientul are sau nu probleme cu greutatea si, daca este necesar, se va recomanda un regim alimentar personalizat pe baza consultului si a probelor paraclinice. Din pacate, ca si fiica dumneavoastra, foarte putini adolescenti solicita acest sprijin profesionist iar, de multe ori, parintii observa acest lucru abia atunci când lucrurile sunt deja mai complicate. De aceea, persoanele cu dismorfism corporal (preocupare exagerata pentru un defect presupus sau exagerat în aspectul fizic) care în ciuda faptului ca au o greutate normala (IMC normal 18,5-24,9) se supun unor diete drastice de slabire cu scopul de a atinge anumite standarde (de obicei aberante), se vor îndruma catre un psihoterapeut. Cazurile grave, în care ideile despre aspectul fizic ating o intensitate deliranta se vor directiona catre Serviciile de Psihiatrie în vederea consultului si a initierii tratamentului de specialitate. În consecinta, sfatul meu este sa îi propuneti fiicei dvs. sa urmeze o dieta recomandata de un medic nutritionist si, împreuna cu acesta, sa decideti daca fiica dumneavoastra are nevoie si de sustinerea unui psihiatru“.
