În anul 1997, am fost, mai multi colegi din Primaria Iasi, într-o vizita de studii administrative la Göteborg. În orasul suedez se derula un mare si spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfasurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric. Fusese locul celui mai mare, mai vechi si mai important santier naval, o mândrie nationala sustinuta de corabiile, vapoarele, ambarcatiunile construite aici de-a lungul timpului. Santierul a dat faliment în anul 1976. Prin legea falimentului, atentie, e bine sa comparam acest aspect cu marile noastre platforme industriale atât de bine situate în raport cu centrul Iasului, întregul imobil de trei sute de hectare a intrat în proprietatea orasului. Proiectul de dezvoltare urbana initiat de primarie pentru acest teren a durat aproape zece ani. El viza o extensie extrem de semnificativa a centrului orasului prin reconversia tuturor cladirilor fostului santier naval si pastrarea în masura cât mai mare a arhitecturii exterioare. Suedezii nu au conceput posibilitatea renuntarii la imaginea trecutului lor chiar daca era sustinuta de cladiri industriale. Fiecare cladire reconvertita a primit numele vapoarelor construite, identificat cu macheta vaporului respectiv asezata la intrare. Cladirile au fost transformate în sali de sport, de spectacole, în hoteluri, restaurante, birouri, spatii comerciale. Cartierul de locuinte din lemn ale docherilor, asezat pe un monticul, a fost restaurat cu meticulozitate în arhitectura lui exterioara, în timp ce interioarele au devenit cele mai atractive locuinte din oras si vândute rapid. Nici un detaliu istoric nu a fost omis. Piateta cartierului a fost refacuta cu materialele în forma si culoarea lor initiala incluzând pavajele, fântâna pentru adapat caii, barele de lemn de care erau legate animalele de tractiune, mese si banci pitoresti. Celelalte terenuri disponibile au primit diverse si adecvate functiuni: învatamânt de toate gradele, comert, birouri, locuinte, servicii, parcari, terenuri de joaca, alimentatie publica, mobilier urban. Toate cele necesare unui spatiu urban bine compus si bine integrat în sit, cu valorificarea maxima a peisajului cu apa, piatra si plante. Cum a fost pus în opera acest proiect amplu? Simplu, în viziune suedeza. Dupa finalizarea lui la planseta, dupa dezbaterile de specialitate si publice reale, dupa optimizarile necesare si acceptarea lui de comunitate, a fost invitat la negociere directa cel mai bun si cel mai cunoscut dezvoltator din zona. Negocierile au fost lungi, au atins toate problemele proiectului pâna la cele mai mici detalii ele s-au finalizat cu angajamentul contractual al dezvoltatorului de a transpune întocmai proiectul în realitate pe parcursul a douazeci de ani. Contractul de executie a fost urmat, nu se putea altfel, de contractul de vânzare catre dezvoltator a întregului imobil cu fabulosul pret de o coroana suedeza! Am tinut sa descriu mai în detaliu acest tip de proiect întrucât el ilustreaza o modalitate posibila de dezvoltare a oraselor occidentale. Primariile identifica locuri în oras, realizeaza proiecte în acord cu nevoile comunitatii dupa care le cesioneaza spre construire unor firme private capabile. Altfel, în contextul birocratic al oricarei primarii din lume, proiectul respectiv ar fi o simpla utopie. Sa ne imaginam ca pentru zecile, sutele de proiecte subsumate ansamblului de la Göteborg ar trebui facute licitatii partiale cu implicarea finala a unei multimi de firme. Ar fi un haos total. Inspirat de acest exemplu si de altele, din perspectiva arhitectului sef al municipiului Iasi, am încercat sa definesc câteva proiecte oarecum similare ca mod de abordare. Unul dintre ele a fost reabilitarea complexa a zonei Lapusneanu. Reusisem sa intru în dialog cu toti proprietarii de imobile, cu sefii de institutii, cu oameni de afaceri identificând împreuna treisprezece proiecte de dezvoltare. Puse în opera dupa prioritati constructive ele ar fi condus la dezvoltarea zonei prin recâstigarea în mare masura a caracterului istoric de spatiu public reprezentativ de mare atractie. Altul a fost realizarea unei promenade turistice definitorii pentru întregul Iasi, prin parcurgerea careia într-un timp scurt, sa poti comunica efectiv cu personalitatea orasului. Punctul de pornire este Mitropolia, strada Stefan cel Mare si Sfânt pâna la Palatul Culturii, strada Sfântul Lazar pâna la biserica, o conexiune pietonala cu biserica Barnovschi, apoi biserica Barboi si Manastirea Golia, strada Cuza Voda pâna la teatru si înapoi la Mitropolie. Parcursul nostru ar fi urmat sa fie restaurat si completat cu functiuni specifice, cu amenajari pietonale si mobilier de factura istorica, cam la nivelul rezolvarilor din centrul Oradei dar mult mai spectaculoase, motivate de personalitate, peisajul si diversitatea specifice Iasului. În fine, mai amintesc un proiect care, spre deosebire de primele doua s-a realizat. Este proiectul al carui cadru tematic a fost conturat de mine, cu numele Agora. El a fost preluat de unul dintre cei mai buni dezvoltatori din tara si transformat în Pallas. Conceptia acestui fel de proiecte de dezvoltare se sprijina pe trei idei importante. Prima, zonele identificate trebuie sa aibe un potential mare de dezvoltare a afacerilor. A doua, proiectele trebuiesc realizate de administratia publica pentru a prezerva în totalitate nevoile comunitatii si ultima, o data finalizate proiectele trebuiesc realizate de dezvoltatori privati. De ce nu este o practica obisnuita realizarea proiectelor de acest fel? De obicei se argumenteaza cu ispita coruptiei în contextul legislativ confuz. Într-adevar proiectul Pallas a trecut prin multe si urâte aventuri juridice pâna sa poata fi realizat. Experienta lui, daca dorim dezvoltare de calitate în orasele noastre, ar trebui sa conduca la aparitia cadrului legislativ adecvat. Dar, totusi, Pallasul s-a realizat si comunitatea ieseana profita din plin de existenta lui. În concluzie, ramâne întrebarea, daca a fost un succes, de ce a ramas singurul?! Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de solutii arhitecturale; a fost arhitect-sef al Iasului.
