În timp ce la doar câteva zeci de kilometri distanta ucrainenii le tin piept (ba chiar le dau si peste scafârlie în ultima perioada) rusilor, Republica Moldova tine si ea piept zi de zi unui altfel de atac, unul informational, la care este supusa zi de zi de catre aceiasi oameni ai Kremlinului. De la începerea razboiului din Ucraina, comunitatea Watchdog.MD - una dintre cele mai prestigioase institutii independente de la Chisinau - face un efort laudabil monitorizând si semnalând falsurile propagate prin canalele de telegram si paginile de Facebook aflate sub influenta Rusiei. Cartografierea narativelor de dezinformare si a sub-narativelor asociate acestora din ultima perioada, conform ultimului studiu prezentat în spatiul public de catre cei de la Watchdog.md, a adus o serie de mai multe observatii interesante privind dezinformarea si discursul anti-european din Republica Moldova. Analiza acestui raport arata nu doar complexitatea discursului manipulativ, dar si modul în care acesta poate influenta perceptiile publicului si poate submina încrederea în procesele democratice si în integrarea europeana a Republicii Moldova. Conform raportului, narativele de dezinformare diseminate în ultima perioada în Republica Moldova au fost împartite în trei directii principale: discreditarea Uniunii Europene, discreditarea integrarii europene a Moldovei precum si o încercare ulterioara de combinatie a ambelor teme de dezinformare. În cadrul acestor narative s-au identificat sub-narative specifice care abordeaza diverse aspecte ale integrarii europene, guvernarii si evenimentelor actuale. În urma analizei raportului, principalii factori de dezinformare care au iesit în evidenta sunt urmatorii: 1) Discreditarea Integrarii Europene: cele mai frecvente narative au fost acelea care sugereaza ca actuala guvernare de la Chisinau foloseste integrarea europeana pentru „a-si ascunde coruptia si incompetenta”, aceasta tema falsa urmarind sa submineze sprijinul popular pentru procesul de integrare si, implicit, erodând încrederea în guvernarea pro-europeana. 2) Diviziuni în Uniunea Europeana privind sprijinul pentru Ucraina: aceasta tema de dezinformare s-a concentrat pe scornirea unor „diviziuni” în cadrul UE în ceea ce priveste sprijinul pentru Ucraina. Astfel, tonomatele Kremlinului spera sa promoveze ideea ca Uniunea Europeana nu ar mai sprijini Ucraina si ca Republica Moldova, la rândul sau, nu ar trebui sa o mai faca nici ea. Aceasta strategie, care vizeaza subminarea sprijinului pentru actiunile pro-europene de la Chisinau, nu reprezinta o noutate nici pentru noi, regasind-o în multe dintre discursurile publice ale celor de la AUR. 3) Criticile la adresa liderilor europeni: aceasta noua tema a dezinformarii include critici aduse liderilor europeni, acestia fiind acuzati de „incompetenta si coruptie”. La fel, si aceasta strategie reprezinta o tentativa de a submina autoritatea si credibilitatea Uniunii Europene în ochii electoratului de peste Prut. Dat fiind faptul ca pe 5 noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegerile locale, este de asteptat ca noul val de dezinformare sa se concentreze de acum înainte înspre administratia locala, inclusiv prin propagarea de subiecte false referitoare la noile proiecte de infrastructura si de investitii. Chiar daca aceste subiecte nu au neaparat legatura directa cu Uniunea Europeana, ele ar putea fi prezentate drept dovezi ale „ineficientei si coruptiei” guvernarii pro-europene de la Chisinau, subminând astfel încrederea în procesele politice si generând un val de absenteism la vot, lucru de care sa profite candidatii partidelor sustinute de catre Moscova. În contextul tensiunilor geopolitice din regiune, dezinformarea ramâne o provocare majora în Republica Moldova. Din fericire, datorita eforturilor societatii civile, publicul larg a devenit constient de posibilitatea manipularii informatiilor, institutiile de presa dezvoltând suficiente abilitati critice de evaluare a surselor de „stiri”. În acelasi timp, Guvernul - în colaborare cu societatea civila - joaca si el un rol esential în educarea cetatenilor si combaterea propagandei. În aceasta perioada tulbure, în care dusmanul îti poate intra în casa prin televizor ori routerul de internet, protejarea integritatii informationale si consolidarea democratiei necesita eforturi continue pentru combaterea dezinformarii si promovarea discursului bazat pe fapte.
