Dupa Al Doilea Razboi Mondial în perioada în care se formau Natiunile Unite, Winston Churchill a spus celebrul citat: „Nu lasati niciodata o criza buna sa se risipeasca”. Într-un alt context, perspectiva lui Churchill asupra naturii umane poate fi aplicata si la crizele cu care ne confruntam astazi. O externalitate pozitiva (daca dorim sa vedem si oportunitatile si nu doar efectele negative) a crizelor financiare care au afectat economiile de-a lungul istoriei consta în faptul ca aceste crize evidentiaza fragilitatea sistemelor economice. Astfel crizele financiare readucând în centrul atentiei importanta adoptarii unui comportament economic responsabil si sustenabil la nivelul gospodariilor, agentilor economici si a autoritatilor publice. Autoritatile politice si administrative, întreprinderile si chiar indivizii au realizat dupa criza globala din 2008 ca un rol important în crearea bulei ipotecare si în declansarea crizei a avut-o comportamentul nechibzuit al tuturor participantilor. Astazi, cu totii suntem constienti ca pandemia de Covid-19 a expus fragilitatea bunastarii economice a gospodariilor, politicile implementate pentru a limita raspândirea virusului amenintând securitatea economica a populatiei. În plus, criza energetica actuala si cresterea accentuata a inflatiei subliniaza si ele importanta unui comportament financiar responsabil pe termen lung. Studiile de specialitate subliniaza ca modul în care o gospodarie planifica si actioneaza din perspectiva financiara nu se bazeaza doar pe componenta economica, ci exista multi alti factori responsabili pentru comportamentele financiare la nivelul gospodariilor precum alfabetizarea financiara, starea civila si dinamica cuplului, vârsta si nivelul educatiei, starea sanatatii, aversiunea fata de risc, interactiunile sociale, experientele anterioare si valorile culturale. La nivel microeconomic, procesul de economisire este pentru populatie poate cel mai important mecanism pentru aplatizarea volatilitatii veniturilor si pentru diminuarea unor socuri economice. Mai mult, în contextul unei piete de capital slab dezvoltate, depozitele reprezinta printre putinele instrumente financiare utilizate pentru acumularea de active. În multe tari, cresterea consumului a fost finantata prin împrumuturi, iar pentru multe gospodarii aceste credite au devin neperformante în contextul crizei. Mai mult, generatiile viitoare de vârstnici se pot confrunta cu o situatie economica tensionata daca nu economisesc suficient pentru pensionare si se îndatoreaza excesiv. Pentru a preveni astfel de situatii si a încuraja bunastarea sociala, este important sa fie încurajate economisirea si consumul rational. Deciziile economice ale gospodariilor cu privire la economisire si cheltuieli sunt de interes si pentru institutiile de credit care ar trebui sa ofere gospodariilor servicii financiare adecvate. Întelegerea factorilor care stau la baza deciziilor de economisire sau de a împrumuta bani este importanta pentru luarea deciziilor privind crearea de noi produse financiare si în renegocierea conditiilor de creditare ale clientilor afectati de criza. La nivel macroeconomic, deciziile indivizilor de a economisi sau de a-si cheltui banii în mod colectiv influenteaza economia globala deoarece economiile gospodariilor reprezinta principala sursa de fonduri de investitii. Economia unei tari poate stagna daca populatia are un nivel al încrederii în economie scazut si îsi întârzie sau reduce cheltuielile, în timp ce prosperitatea pe termen lung se poate atinge doar în conditii de încredere si consum responsabil. În consecinta, întelegerea si monitorizarea corespunzatoare a comportamentului financiar al gospodariilor sunt necesare pentru a promova politici macroeconomice adecvate care vizeaza o crestere economica echilibrata. Alin Andries este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
