Derivat din zațul de cafea ar putea preveni bolile Alzheimer și Parkinson?

Ceasca de cafea de dimineata ar putea detine cheia vindecarii unor boli neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson. Un studiu recent sugereaza ca zatul de cafea tratat ar putea fi cheia în prevenirea acestor afectiuni debilitante. .Descoperirea, facuta de o echipa de cercetatori de la Universitatea El Palso din Texas (UTEP), arata ca zatul de cafea, dupa ce a fost supus unui tratament specific, poseda proprietati capabile sa protejeze celulele cerebrale de daunele asociate cu bolile cerebrale. Studiul prezinta o abordare noua pentru tratarea bolilor neurodegenerative, potential prin intermediul unei pastile. Se anticipeaza ca acest tratament va avea efecte secundare minime si este sustenabil din punct de vedere ecologic si rentabil, datorita disponibilitatii abundente a zatului de cafea aruncat din casele si întreprinderile din întreaga lume. Cercetatorii de la UTEP au descoperit ca re-carbonizarea acidului cafeic - punctul cuantic de carbon (carbon quantum dots) pe baza de acid cafeic (CACQD), usor de obtinut din zatul de cafea, ar putea proteja celulele creierului de daunele provocate de bolile neurodegenerative. Aceste boli sunt adesea declansate de factori precum obezitatea, îmbatrânirea si expunerea la substante chimice toxice, inclusiv pesticide. Tratamentele actuale pentru aceste boli se concentreaza în principal pe gestionarea simptomelor, mai degraba decât pe vindecarea sau prevenirea bolilor. Bolile neurodegenerative, care includ boala Alzheimer, boala Parkinson si multe altele, duc la pierderea progresiva a functiei celulelor nervoase si chiar la moartea celulelor din creier sau din sistemul nervos periferic. Aceasta pierdere afecteaza functiile de baza, cum ar fi miscarea si vorbirea, precum si abilitati mai complexe care implica abilitati cognitive si functii corporale. Echipa Departamentului de Chimie si Biochimie de la UTEP a descoperit ca punctele cuantice de carbon pe baza de acid cafeic (CACQD), care pot fi obtinute din zatul de cafea uzat, au potentialul de a proteja celulele creierului de daunele cauzate de mai multe boli neurodegenerative. Afectiunile neurodegenerative se caracterizeaza prin niveluri crescute de molecule daunatoare numite radicali liberi si prin acumularea de proteine amiloide, care pot forma placi sau fibrile daunatoare în creier. Se stie ca radicalii liberi contribuie la alte afectiuni grave, precum cancerul, bolile de inima si pierderea vederii. Echipa UTEP a descoperit ca CACQD obtinute din zatul de cafea folosit au fost neuroprotectoare în diverse modele de testare, inclusiv în experimente legate de boala Parkinson indusa de un pesticid numit paraquat. Aceste CACQD pot neutraliza radicalii liberi sau îi pot împiedica sa provoace daune si pot opri acumularea de proteine amiloide, fara efecte secundare semnificative, sustin cercetatorii. „Punctele cuantice de carbon pe baza de acid cafeic ar putea fi transformatoare în tratamentul tulburarilor neurodegenerative”, explica cercetatorii într-un comunicat, referindu-se la faptul ca niciunul dintre tratamentele actuale nu rezolva bolile, ci ajuta doar la gestionarea simptomelor. „Scopul nostru este sa gasim un tratament vindecator prin abordarea fundamentelor atomice si moleculare care determina aceste afectiuni”, a declarat Jyotish Kumar,  doctorand la UTEP. Acidul cafeic, un polifenol cunoscut pentru proprietatile sale antioxidante, este unic prin capacitatea sa de a traversa bariera hemato-encefalica si de a afecta celulele creierului. Cercetatorii au extras CACQD din zatul de cafea folosind un proces ecologic, care implica încalzirea zatului pentru a restructura carbonul din acidul cafeic. Cercetatorii subliniaza aspectele economice si durabile ale utilizarii zatului de cafea pentru tratament, având în vedere disponibilitatea sa pe scara larga. Echipa cauta acum fonduri suplimentare pentru continuarea testelor si spera ca descoperirile ar putea duce în cele din urma la o pastila simpla pentru prevenirea majoritatii tulburarilor neurodegenerative care nu sunt cauzate de genetica. Studiul a fost publicat în revista Environmental Research.  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi