Austriecii de la OMV ar fi renuntat la gazele din Marea Neagra pentru a nu irita Rusia, scrie publicatie vieneza Dar Standard, care aminteste ca Austria si România sunt strâns legate din punct de vedere economic. Austria si România sunt strâns legate din punct de vedere economic. OMV are un rol special de jucat aici. Odata cu preluarea majoritara a companiei de petrol si gaze Petrom, în 2004, compania partial detinuta de statul austriac a devenit unul dintre cei mai mari investitori din România, iar acum, dupa veto-ul austriac pentru intrarea României în Schengen, se confrunta cu apeluri la boicot în tara si alte acuzatii. Una dintre acestea se refera la Neptun, un imens câmp de gaze din Marea Neagra, scrie Der Standard, potrivit News.Dupa veto-ul la Schengen, presa româna a speculat ca atitudinea ezitanta a austriecilor ar putea avea legatura cu relatiile strânse dintre OMV si Gazprom sau Lukoil. Aceasta din urma nu este activa doar în domeniul petrolului, ci are si activitati în domeniul gazelor, este listata la bursa de la Londra si, spre deosebire de Gazprom sau Rosneft, nu este o companie de stat. Reamintim ca fostul director general al Lukoil, Rawil Maganov, a murit la începutul lunii septembrie în urma unei presupuse caderi de la fereastra unui spital din Moscova. Maganov este unul dintre numerosii oameni de afaceri rusi care au murit în circumstante misterioase de la razboiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei, noteaza „Der Standard”. ”Rusia, în calitate de furnizor de gaze de lunga durata al Austriei, nu ar trebui sa fie iritata” Publicatia arata ca reprosul care i se face acum OMV este ca, pentru a nu supara Rusia, si-a redus în mod deliberat interesul pentru proiectul de exploatare a zacamântului din Marea Neagra. „Rusia, în calitate de furnizor de gaze de lunga durata al Austriei, nu ar trebui sa fie iritata, motiv pentru care OMV ar fi renuntat la gazul din exploatarea Neptun Deep si nu mai urmareste proiectul cu graba necesara. Partea austriaca, evident, neaga acest lucru”, mentioneaza „Der Standard”. Descoperirea zacamântului de gaz în sine dateaza de mai bine de zece ani. În februarie 2012, directorul general de atunci al OMV, Gerhard Roiss, anunta „cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV”, întâmplator chiar în ziua prezentarii bilantului anual, în timpul conferintei de presa. Împreuna cu Exxon Mobil ca partener, OMV Petrom, filiala româneasca a grupului austriac de petrol, gaze si produse chimice, a descoperit o mare bula de gaz, la 170 de kilometri în largul coastei orasului Constanta, la o adâncime cuprinsa între 100 si 1.000 de metri. Potrivit estimarilor, în jur de 200 de miliarde de metri cubi sunt depozitati acolo, adica atât cât a livrat Rusia catre UE într-un an, înainte de invazia Ucrainei, reaminteste Der Standard. ”Dintr-odata, nimic nu a mai functionat” „Ceva de genul acesta se întâmpla de obicei o singura data în viata unui manager”, marturisea Roiss la momentul respectiv, declarându-se fericit în legatura cu descoperirea din asa-numitul perimetrul Neptun. Lucrarile pregatitoare începusera deja cu multi ani înainte. Apoi, dintr-o data, nimic nu a mai functionat. Pretul gazului scazuse, România voia taxe mari si mai avea si multe alte lucruri de spus, un mix prost pentru companiile care începusera sa exploateze zacamântul de gaze. Multinationala americana Exxon Mobil, care era operatorul în cadrul asocierii în participatie de 50/50 cu OMV Petrom, a renuntat în cele din urma. Romgaz a preluat jumatatea sa de actiuni în luna aprilie a acestui an pentru mai mult de un miliard de dolari, în timp ce OMV Petrom a preluat administrarea proiectului Neptun. Odata cu razboiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei si cu criza acuta de energie, lucrurile s-au schimbat în favoarea proiectului din Marea Neagra, scrie publicatia austriaca. „Preturile sunt mult mai atractive, cererea este si ea prezenta”, a declarat recent pentru „Der Standard” Alfred Stern, care a trecut la conducerea OMV la începutul lunii septembrie a anului trecut. „Proiectul Neptun este unul care a fost foarte important în strategia noastra si care a devenit acum si mai important”, a aratat el. OMV: ”Pâna la jumatatea anului 2023, vrem sa nu ne grabim cu decizia finala” Si guvernul de la Bucuresti se grabeste brusc, noteaza „Der Standard”. Vrea ca Romgaz si OMV Petrom sa anunte rapid decizia în privinta câmpului de gaze. „Vreau acest lucru pentru ca este o situatie speciala de piata”, si-a exprimat nerabdarea, în urma cu câteva saptamâni, ministrul român al energiei, Virgil Popescu. „Este nevoie de gaze naturale pe piata, iar România poate juca un rol”, a aratat oficialul. Însusi seful OMV, Alfred Stern, a fost la Bucuresti înainte ca emotiile sa se amplifice din cauza veto-ului austriac pe tema Schengen. Cu aceasta ocazie, s-a întâlnit si cu presedintele Klaus Iohannis. „Pâna la jumatatea anului 2023, vrem sa nu ne grabim cu decizia finala de investitie în ceea ce priveste Neptun Deep”, este declaratia pe care si-a mentinut-o Stern, conform „Der Standard”. De fapt, arata publicatia, exista o suma enorma de bani în joc. Pentru a obtine gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, doua miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare rata de impozitare din UE, de 23-, a fost între timp modificata de Parlamentul României si a devenit mai favorabila investitorilor. Cu toate acestea, OMV spune ca ar dori în continuare sa vada îmbunatatiri în anumite puncte.Restructurarea dura facuta de OMV la Petrom ”înca provoaca resentimente” Gazul ar putea ajunge în conducte în 2027, cu conditia sa existe conditiile necesare si sa se dea unda verde pentru investitie în 2023 - scrie „Der Standard”. De altfel, anii care au urmat preluarii Petrom de catre OMV nu au fost în întregime lipsiti de frictiuni. Pe scurt, compania româneasca de petrol si gaze avea mai multi angajati în plata decât locuri de munca, era ineficienta si pierdea bani. Sediul central din Viena a derulat un program de restructurare dura, a modernizat rafinaria din Ploiesti si a investit multi bani în reteaua locala de benzinarii. În schimb, mii de angajati au fost nevoiti sa plece, ceea ce înca provoaca resentimente în anumite cercuri si are un singur vinovat: OMV, îsi încheie explicatiile jurnalistul Guenther Strobl, care semneaza articolul din „Der Standard”.
