Curtea Constitutionala a deschis larg portile puscariilor, dar numai pe sensul de iesire. Motivarea deciziei luate luna trecuta referitoare la prescrierea raspunderii penale a întrecut toate asteptarile. Atât cele ale avocatilor, cât si cele ale procurorilor. Primii fac scurta la mâna scriind actiunile prin care vor cere instantelor sa constate prescrierea raspunderii pentru faptele de care sunt acuzati clientii lor. Ceilalti încearca sa se reculeaga si spera ca practica din instante va limita cât de cât proportiile dezastrului. La Iasi, primarul Mihai Chirica se poate deja considera aproape scapat de problemele penale. La fel, fostul presedinte al Consiliului Judetean, liberalul Cristian Adomnitei, inculpat si condamnat cu executare în prima instanta în dosarul „Albumul”. O buna parte din faptele de care sunt acuzati cei doi sunt prescrise, conform deciziei CCR. Avocatii lui Adomnitei trebuie doar sa mai traga putin de timp. Fostul primar Gheorghe Nichita va ramâne singurul prins în navodul justitiei. Si în cazul lui, majoritatea faptelor de care este acuzat în dosarul „Amanta” s-au prescris deja, dar instigarea la abuz în serviciu mai are aproape un an pâna sa se prescrie, iar pronuntarea sentintei definitive ar putea cadea chiar la sfârsitul acestei luni. „Toti suntem siderati si revoltati. Motivarea arata cât de vulnerabil este înca statul de drept. Oricum, de remarcat preocuparea CCR pe subiect si inactivitatea legiuitorului din 2018 pâna luna trecuta”, a comentat prim-procurorul Parchetului de pe lânga Judecatorie, Dragos Bordianu. Ce înseamna prescrierea faptelor penale Codul Penal prevede posibilitatea prescrierii majoritatii infractiunilor, aplicabila în situatiile în care fapta ramâne neanchetata si nepedepsita un timp îndelungat. Conform legii, raspunderea penala se prescrie dupa un termen cuprins între trei si 15 ani, în functie de pedeapsa prevazuta pentru fapta respectiva. Dupa scurgerea acestui termen, dreptul statului de a trage la raspundere un infractor si a-i aplica o pedeapsa dispare. Termenul de prescriere reîncepe însa sa curga de la zero „prin îndeplinirea oricarui act de procedura”. Câta vreme ancheta merge înainte, prescrierea, denumita „extinctiva” nu poate avea loc. Totusi, daca nu se ajunge la o condamnare dupa un termen dublu fata de cel al prescriptiei extinctive, orice raspundere penala dispare. Este asa-numita prescriptie speciala. De exemplu, daca un omor ramâne nedescoperit timp de 10 ani, crima nu va putea fi pedepsita. Daca în acest interval însa, ucigasul este trimis în judecata, termenul de prescriere se va împlini abia dupa 20 de ani de la comiterea crimei. În cazul abuzului în serviciu, fapta de care sunt acuzati îndeobste primarii, presedintii de consilii judetene sau alti reprezentanti ai autoritatii publice, termenul de prescriere extinctiva este de 8 ani. Cel al prescriptiei speciale, de 16 ani. Asa stateau lucrurile pâna acum. Vechiul Cod Penal, din 1969, prevedea ca termenul de prescriere se întrerupe si se reia de la zero „prin îndeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului”. Noul Cod Penal a înlocuit expresia cu „prin îndeplinirea oricarui act de procedura în cauza”. Luna trecuta, CCR a decis ca aceasta formulare este neconstitutionala, întrucât este „neclara, imprevizibila, incoerenta si lipsita de previzibilitate”, cerând imperativ legiuitorului sa o modifice. Dupa doar câteva zile, pe 30 mai, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta prin care se revenea la textul din 1969. Era însa prea târziu. Decizia CCR din 26 mai nu a fost singura pe tema prescriptiei. O decizie similara a fost luata si în 2018, la data respectiva CCR apreciind ca vechea forma a Codului Penal era mai clara. Desi legiuitorul este obligat ca în termen de 45 de zile sa rezolve problemele legate de constitutionalitatea unor prevederi legale, nici Parlamentul si nici Guvernul nu au facut absolut nimic, pasivitate remarcata si de procurorul Bordianu. În lipsa unei reglementari legale, judecatorii au interpretat prescriptia cum le-a trecut prin cap. Unii au acceptat solicitarile avocatilor de a se constata prescrierea faptelor. Altii s-au raportat la vechea forma a Codului Penal. Prin motivarea deciziei sale, aparuta zilele trecute, dar înca nepublicata în Monitorul Oficial, CCR a stabilit ca ultimii au gresit. Din 2018 încoace, judecatorii ar fi trebuit sa constate prescrierea faptelor dupa trecerea termenului legal, fara a mai lua în calcul vreo întrerupere. Se va aplica legea mai favorabila Concret, daca un primar a comis un abuz în serviciu în martie 2014, ancheta a fost finalizata în 2019, a ajuns în instanta în 2020, iar edilul a fost condamnat în prima instanta anul trecut, poate cere încetarea procesului. Termenul de prescriptie s-a împlinit în martie 2022. Daca nu a apucat sa fie condamnat în termenul prescriptiei extinctive, de 8 ani în cazul infractiunii de abuz în serviciu, el nu mai poate fi tras la raspundere. De prescriptia speciala, care putea interveni în cazul împlinirii termenului prescriptiei extinctive, nici nu mai poate fi vorba. „Dupa cum am anticipat, motivarea deciziei a venit repede. De aceasta data, Curtea Constitutionala a ales o argumentatie consistenta, ferma si care nu lasa loc de nicio interpretare. Curtea a aratat ca din anul 2018, de la prima decizie a sa în aceasta materie si pâna la interventia Legiuitorului, interventie ce s-a produs la data de 30 mai 2022, în legislatia penala nu au existat cauze care sa întrerupa cursul termenului prescriptiei raspunderii penale. Din aceasta perspectiva, termenele prescriptiei speciale (cele care apar din cauza unor eventuale întreruperi), de doua ori mai mari decât termenele prescriptiei generale, desi prezente între 2018 si 2022 în Codul penal, nu si-au gasit aplicabilitatea. Prin urmare, în perioada amintita, Codul penal a avut o forma ce nu a permis întreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, în consecinta au fost operationale doar termenele prescriptiei generale. Aceasta configuratie a codului este o veritabila lege penala mai favorabila fata de varianta initiala a acestui act normativ, ce prevedea motive de întrerupere a cursului prescriptiei. Astfel, versiunea fara cauze de întrerupere, lege penala mai favorabila, conform Constitutiei va fi retroactiva si se va aplica în toate dosarele ce sunt pe rol, indiferent ca sunt instrumentate de parchet sau de instantele de judecata. În concluzie, daca de la data comiterii presupuselor fapte dintr-un dosar a trecut o perioada mai mare decât termenul prescriptiei generale, calculat diferit în functie de gravitatea infractiunii retinute, organele judiciare vor fi obligate sa decida clasarea în cazul urmaririi penale sau încetarea procesului penal, în faza de judecata”, a explicat avocatul Marius Striblea, fost vicepresedinte al Uniunii Nationala a Barourilor din România. Foarte multe dosare intra în aceasta prevedere Mai mult, daca primarul ipotetic mentionat a comis abuzul în serviciu în 2010 si s-a ajuns la o condamnare definitiva cu închisoarea în 2019, el poate cere acum sa fie eliberat. Pur si simplu, termenul de prescriptie se împlinise din 2018. O contestatie în anulare sau o simpla contestatie la executare ar fi suficienta. E genul de acte pe care acum avocatii le redacteaza pe banda rulanta. Singurele infractiuni pentru care Decizia CCR nu se aplica sunt cele imprescriptibile, respectiv crimele împotriva pacii si umanitatii, omorul sau traficul de minori. Multe dintre dosarele aflate acum pe mesele procurorilor sau judecatorilor vor fi la rândul lor desfiintate. Este cazul spetelor la care anchetele dureaza mult prin însasi natura faptelor, care impune efectuarea de expertize, cum este evaziunea fiscala. Este cazul spetelor referitoare la conflictul de interese sau incompatibilitatea în functie, care sunt identificate de Agentia Nationala de Integritate la ani buni dupa comiterea faptelor. Este cazul infractiunilor frecvente, de genul condusului sub influenta alcoolului sau a furturilor, care si ele ajung sa fie solutionate dupa mult timp, din cauza aglomerarii anchetatorilor. Hotii sau soferii bauti care au comis fapta pâna în 2017 si nu au fost condamnati pâna acum, pot sta linistiti. Raspunderea s-a prescris deja. Ultima varianta a Codului penal, care reia forma din 1969 se va aplica doar pentru faptele comise dupa 30 mai. Procurorii spera totusi ca impactul deciziei CCR va fi mai redus decât cred avocatii. „Noi dam alta interpretare Deciziei si consideram ca aceasta a doua Decizie a CCR nu se poate aplica retroactiv. Conform Constitutiei, Deciziile CCR au putere numai pentru viitor. Vom vedea cum vor aplica instantele”, a apreciat Bordianu. Tactica aparatorilor primarului Mihai Chirica, de a tergiversa dosarul „Skoda” dupa ce acesta a ajuns în instanta la începutul anului trecut îsi arata roadele în contextul deciziei CCR. Timp de mai bine de un an, instantele au judecat doar contestatii, nu si fondul dosarului. Anul câstigat astfel se adauga la anii trecuti de la comiterea faptelor de care este acuzat Chirica si pâna la trimiterea rechizitoriului în instanta. Ultimul act reprosat de procurori a fost comis în martie 2013, termenul de prescriptie împlinindu-se astfel în primavara anului trecut. Deciziile CCR ar putea influenta decisiv si mersul dosarului „Zoiosu’”, în care primarul este acuzat de abuz în serviciu si constituirea de grup infractional organizat. Aceasta ultima acuzatie este prescrisa. Nu si abuzul în serviciu. Dar în lipsa acuzatiei de constituire de grup infractional organizat, dosarul nu mai este de competenta DIICOT. O decizie mai veche a CCR a statutat ca într-o astfel de situatie, procurorii DIICOT nu mai pot continua cercetarile începute pe alte fapte, ci trebuie sa predea dosarul Parchetului competent. În acest caz, DNA. Transferul dosarului la alt procuror va întârzia si mai mult cercetarile. Faptele s-ar putea astfel prescrie înca din timpul anchetei, fara ca avocatii sa mai trebuiasca sa apeleze la chichite care sa întârzie judecarea în instanta. O ultima „speranta” la Înalta Curte? Meciul deschis prin decizia CCR si motivarea acesteia este însa departe de a se fi terminat. Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ) a atacat în fata Curtii Constitutionale ordonanta de urgenta emisa de Guvern la sfârsitul lunii trecute prin care a fost modificat articolul din Codul Penal referitor la prescriptie. La referendumul convocat de presedintele Klaus Iohannis în 2019 pe tema justitiei, 86- dintre români au votat împotriva dreptului Guvernului de a emite ordonante de urgenta în acest domeniu. Prin urmare, ordonanta de urgenta menita sa solutioneze problema prescriptiei ar fi ea însasi neconstitutionala. Daca CCR va da acest verdict, prescriptia va continua sa nu se aplice si în cazul faptelor comise dupa 30 mai. Pe de alta parte, mai multe instante din tara au solicitat ÎCCJ precizari cu privire la modul în care trebuie sa aplice decizia CCR referitoare la prescriptie. „Dincolo de toate, desi motivarea deciziei Curtii Constitutionale este una fara echivoc, prevad ca organele judiciare vor fi reticente în aplicarea acesteia. Deja raspunderea a fost «pasata», în stil autohton, la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, vineri, 10 iunie, într-un dosar în care era incidenta hotarârea CCR, Curtea de Apel Bucuresti s-a adresat Instantei Supreme cu solicitarea dezlegarii unei chestiuni de drept pe aceasta problema, adica, pe întelesul tuturor, a cerut ÎCCJ sa-i explice cum sa procedeze cu prescriptia raspunderii penale, suspendând dosarul în cauza pâna la primirea lamuririlor cerute”, a declarat Striblea. O astfel de sesizare a fost trimisa tot vineri si de Curtea de Apel Craiova în cadrul dosarului în care sunt implicati Gheorghe Anghel, fost primar al orasului Caracal si mai multi fosti subordonati ai acestuia, acuzati de constituire a unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup, înselaciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, delapidare si abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificata. Instanta craioveana a cerut ÎCCJ sa emita o hotarâre prin care sa stabileasca daca lipsa unei reglementari în perioada 2018-2022 trebuie interpretata în sensul aplicarii principiului legii penale mai favorabile si daca pentru faptele comise înainte de 2018 se aplica prescriptia generala sau cea speciala. De raspunsurile date de ÎCCJ ar putea depinde felul în care instantele din tara vor aplica noile prevederi referitoare la prescriptie. Avocatii, dar si magistrati apreciaza însa ca ÎCCJ nu are dreptul sa emita o astfel de hotarâre. Ar însemna sa se substituie CCR în interpretarea unei situatii de constitutionalitate.
